Direcția Silvică Bistrița, care administrează pădurile statului, și cele 16 ocoale silvice private care se ocupă de pădurile primăriilor, ale persoanelor juridice și fizice, vor împăduri integral în această primăvară circa 250 de hectare de teren.
”Să nu ne bucurăm că împădurim pentru că acolo unde împădurim sunt făcute tăieri rase sau definitive”, a declarat pentru Timp Online inginerul Valentin Trișcă de la Direcția Silvică Bistrița.
”Anul acesta împădurim 15 hectare la stat și 10 de hectare la administrat, deci 25 de hectare și avem regenerări naturale pe 24 de hectare, din care un hectar la administrat și restul la păduri aparținând statului român. Să nu ne bucurăm că împădurim pentru că acolo unde împădurim sunt făcute tăieri rase sau definitive cum zicem noi. Să ne bucurăm de regenerări naturale și de faptul că pădurea își păstrează identitatea din locul respectiv. Noi, silvicultorii, trebuie să mergem pe așa-numitele tăieri de codru regulat, succesive, progresive unde deja s-a instalat vegetația în plafonul inferior”, a spus Valentin Trișcă.
În pepinierele Direcției Silvice sunt suficienți puieți pentru plantările de primăvară: ”De vreo cinci ani încoace noi ne asigurăm necesarul de puieți și chiar avem de vândut în jur de 350.000 de puieți. Am dat și la alte direcții silvice, la Maramureș, la Satu Mare, puieți din specii silvice valoroase: gorun și paltin de munte. Avem și un surplus de molid și îi rugăm pe această cale pe cei care au nevoie de molid la un preț foarte accesibil, de până la 75 de bani de bucată, să vină la noi că avem pentru toată lumea”.
Întrebat dacă vremea este bună de plantat, Valentin Trișcă a răspuns: ”În ultimii ani, se cam trece direct din iarnă în vară și atunci ne rămân câteva ferestre – cum le zicem noi – de plantat și pe acestea le folosim deja. Am început, avem puieți scoși, alții livrați, avem câteva șantiere în plantare. Noi mergem pe cursul topirii zăpezii. În mustul zăpezii e cel mai bine să plantezi chiar dacă începi din februarie. E nevoie de o adaptare a puietului fiindcă el suferă un stres ca orice organism viu care e mutat dintr-un loc în altul. Deci este mutat dintr-o pepinieră, de la 300 de metri altitudine, la 1200 de metri în vârful muntelui. Stresul este foarte mare. În perioada aceasta se adaptează. Îi trebuie toate condițiile ca unui bebeluș”.
Împăduriri se vor face și în pădurile comunelor și orașelor, respectiv în cele private, a spus inginerul Daniel Pop de la Garda Forestieră Cluj.
”În cursul anului 2019, în fondul forestier altul decât al statului român se vor efectua, în Bistrița-Năsăud, împăduriri integrale pe o suprafață de 221 de hectare și completări pe plantații înființate în anii anteriori pe o suprafață de circa 69 de hectare. Aceste lucrări vor fi făcute de cele 16 ocoale silvice private care administrează pădurea unităților administrativ-teritoriale sau proprietate privată a diverselor persoane juridice și fizice. Tăieri de regenerări naturale se vor executa pe o suprafață de circa 350 de hectare atât în primăvară, cât și în toamnă”, a spus Daniel Pop.
Cea mai mare suprafață care va fi împădurită integral este de 34,42 ha, administrată de Ocolul Silvic Valea Ilvelor, urmează apoi cu 30,2 ha Ocolul Silvic Someș-Țibleș și cu 17,5 ha Ocolul Silvic Romuli, ceea ce înseamnă că din aceste zone s-a tăiat definitiv cea mai mare suprafață de pădure.
Peste 35% din suprafața județului Bistrița-Năsăud este acoperită cu păduri.
Mă întreb, oare de ce nu se amintește nimic de activitatea desfășurată în acest domeniu de către Asociația Tășuleasa și câteva ONG-uri, care se străduiesc să îmbunătățească eficiența unor terenuri degradate din zona de câmpie, un exemplu fiind acțiunea de împădurire a unei suprafețe de 10 hectare, pe teritoriul comunei Sânmihaiu de Câmpie? Oare munca efectuată de voluntari nu este la fel de valoroasă, precum cele planificate a se efectua de către Inspectoratul Silvic Județean și Garda Forestieră Cluj?
Ca şi alternativă la tehnicile clasice de împădurire am aflat de tehnica Zai, a fermierilor nord africani care luptă cu deşertificarea.
Gropi umplute cu deşeuri organice unde se însămânțează , care atrag furnicile ce îşi construiesc galerii subterane ce comunică rețin ploaia.
Google pe Yacouba Sawadogo.