Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) riscă să piardă finanțarea europeană în valoare de trei milioane de euro dacă până luni nu găsește o firmă care să înceapă reabilitarea clădirii din centrul istoric al orașului.
Imobilul a fost primit de universitate de la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud pentru a deveni sediu al Extensiei Bistrița, iar UTCN a obținut bani europeni prin POR ca să îl reabiliteze. Din păcate, până acum nu s-au găsit firme interesate să facă această lucrare. Întreaga documentație AICI.
Clădirea în care a funcționat Tribunalul Bistrița-Năsăud este monument istoric, iar prin proiect se impune refuncționalizarea ei în scopuri didactice, fiind necesare lucrări de compartimentare și adaptare a instalațiilor și dotărilor.
”În acest sens au fost alocate fondurile necesare achiziției prin accesarea de fonduri pe axă POR 10.3. Prin această investiție, se preconizează creșterea nivelului de pregătire și performanță a studenților care își vor desfăsura actrivitatea în spații adecvate, cu un grad mare de confort și securitate, precum și cu dotări de ultimă generație”, arată UTCN.
Reamintim că CJ Bistrița-Năsăud a dat în administrare pentru 45 de ani clădirea veche a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, a treia clădire de patrimoniu ca importanţă din Bistriţa.
Cu trei milioane de euro se va face pentru renovarea clădirii (pentru care s-au alocat 7 milioane de lei) şi dotarea laboratoarelor în aşa fel încât şi învăţământul care se derulează la Bistriţa să fie egal ca şi excelenţă cu cel de la Cluj.
Primăria Bistriţa, în colaborare cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, va construi un cămin pentru studenţii Extensiei Bistriţa a UTCN.
La Bistriţa, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, are peste 500 de studenţi.
Prima institutie de învătământ superior la Bistrita a fost înfiintată în anul 1976. Este vorba de Institutul de Subingineri care a functionat ca sectie a Institutului Politehnic din Cluj de la acea vreme. După revolutie, mai exact după anul 2000 , în virtutea acestei traditii a fost înfiintată la Bistrita Extensia Universitătii Tehnice din Cluj- Napoca (UTCN), care de atunci functionează în spatii improvizate in clădiri vechi improprii învătământului superior tehnic.
Nici cladirea vechiului tribunal nu rezolvă problemele de spatiu cu care se confruntă Extensia Bistrita a UTCN. Este evidentă nevoia stringrntă a construirii unui Campus Universitar modern la Bistrita, prevazut cu spatii de învătământ care sa cuprinda sali de curs si laboratoare, dar si clădiri pentru camine studentesti, cantină, bibliotecă, sală de sport, terenuri de sport, etc. unde sa poată fi organizat asa cum trebuie un învătământ politehnic de calitate la Bistrita. In acest sens, pe cele aproximativ 3 hectare de teren din zona fostului Proditerm aflate in administrarea primariei Bistrita, ar putea fi construit un Campus Universitar modern să aducă laolaltă toate extensiile universitare imprăstiate prin oras, dar in special extensia Universitatii Tehnice, care ar beneficia de apropierea de zona industrială, unde este locul de practică a studentilor politehnisti.
Pe de alta parte, locul fostului Proditerm este foarte aproape de oras, iar acolo mai există si alte institutii precum Grupul Scolar Forestier si Jandarmeria Bistrita, astfel incât includerea aici a unui campus universitar ar permite sistematizarea intregii zone. De asemenea, ar putea fi prevazuta si o eventuala prelungire a Strazii Zefirului de la fostul PRODITERM pana in Str. Tarpiului.
Oricum, este o ineptie organizarea învătământului politehnic in centrul orasului. Ar fi bine să se tină seama de opiniile specialistilor implicati direct în acest domeniu:
https://www.timponline.ro/universitatea-tehnica-pe-val-la-bistrita-numar-record-de-studenti-in-anul-intai-si-planuri-mari/
Institutul de Subingineri din Bistrita înfiintat în anul 1976 a functionat în localul fostului Institut de Proiectare de pe str. Ursului nr. 12-14, (in spatele blocului turn din Decebal), o clădire nouă la acea vreme care dispunea de spatii adecvate invatamantului superior, special construite pentru acea sectie de subingineri a Politehnicii din Cluj. Aici există spatii generoase unde ar putea fi mult mai bine amenajată Extensia Bistrita a UTCN decât în clădirea vechiului tribunal din centrul orasului.
Intradevar, cea mai buna rezolvare pentru Extensia Bistrita a UTCN ar fi construirea unui campus universitar functional, adaptat cerintelor actuale ale invatamantului superior tehnic.
Edte un constructor specializat in monumente istorice care face castelul de la Posmus, prietenul psd-istilor.
Nu ramane decat sa verificati.
Dacă vrem să dezvoltăm un campus universitar la Bistrița, atunci trebuie alocat un teren de peste 50 ha unde să se construiască tot ce trebuie la acest moment (clădiri pentru cursuri, laboratoare, cămine etc.) și să rămână posibilitatea de extindere pe măsura dezvoltării învățământului superior în Bistrița. Nu trebuie să fie aproape de centrul orașului. Trebuie să fie undeva unde este spațiu suficient pentru dezvoltarea campusului.
E clar că un Campus Universitar cu toate utilitătile nu poate fi construit decât pe o suprafată generoasă inafara orasului. Pentru asta la Bistrita nu-i nevoie chiar de de 50 de hectare cât are campusul Universitătii Politehnica Bucuresi. In acest sens, este cunoscuta initiativa lui Ioan Turc, care incă din anul 2006, atunci când era viceprimar al municipiului Bistriţa, a propus amenajarea unui parc industrial la Sărata, precum şi a unui campus pentru învăţământul universitar tehnic. Ulterior pe vremea aliantei USL, ideea lui Ioan Turc, a fost preluata partial de PSD-isti care, cu greu in timpul administratiei primarului Cretu, au realizat in 2015 doar Parcul Industrial, care nici la ora actuala nu a fost fost populat cu activitati industriale. In schimb, nici vorbă despre Campusul Universitar tehnic propus de Ioan Turc.
Ulterior liberalii au propus înfiintarea în interiorul Parcului Industrial a unui incubator de afaceri, fără nici un rezultat. Ba mai mult, librealii au venit si cu un proiect de realizarea a unui centru de cercetare-invoare-dezvoltare pentru tehnologii noi si crearea unui cluster de inovare . Din pacate nici acest proiect nu a fost luat in considerare de administratia PSD-ista, desi realizarea unui astfel de proiect era posibila prin accesarea de fonduri europene prin „Programul Operational Competitivitate (POC) 2014-2020; Actiunea 1.1.1: Mari infrastructuri de CD (cercetare-dezvoltare)-Clustere de inovare”. Prin „Actiunea 1.1.1. se putea accesa suma maxima de 6.700.000 euro/proiect. In cadrul unui astfel de proiect, clusterul urma sa desfasoare activitati comune precum achizitia utilajelor, instalatiilor, echipamentelor pentru cercetare-dezvoltare, achizitia terenului, activitati de inovare, etc.
ma multe va mai trebuie, eu zic sa va limitati la un format A3 , A2 si sa va dati cu reveneala
sa va faca campusuri,lux, da dupa ce terminati faculta sa datorati statului peste 50.000 euro fiecare.. ca in america lucri 5 ani sa platesti faculatea ce teo facut inginer.. masterand, doctor