Programul de reconversie în pomicultură, prin care livezile bătrâne să fie înlocuite cu altele noi, bate deocamdată pasul pe loc. Finanţarea nu e pe măsura aşteptărilor, procedurile sunt greoaie, iar fermierii descurajaţi. Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, spune că trebuie urgent construite depozite de fructe.
„Pomicultura este o afacere rentabilă. Dacă ne uităm la ţările occidentale, legumele şi fructele nu lipsesc de pe masa niciunui cetăţean. Apoi, pomii nu lipsesc din niciun mediu natural. Nu mai vorbesc de ce înseamnă calitatea excepţională a fructelor, ca să nu mai spun de partea socio-economică. Sunt zone din ţară, cum e şi Bistriţa-Năsăud, în care pomii pot crea plus valoare. Fermierii au început să prindă curaj să investească în pomicultură. E un început, dar nu foarte bun pentru că nici nu au fost foarte bine puse la punct toate detaliile programului de reconversie în pomicultură, aşa cum au fost în viticultură, spre exemplu”, a declarat pentru Timp Online fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, acum vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.
Potrivit acestuia, între 20107 şi 2014, a fost un program de reconversie în viticultură care a mers foarte bine, valoarea lui fiind de circa 42 de milioane de euro pe an, bani absorbiţi aproape în totalitate.
„Se şi văd rezultatele. Când am preluat conducerea Ministerului Agriculturii, am încercat să impun un program de reconversie în pomicultură, însă, din păcate, el nu a putut fi pus în practică precum cel din viticultură pentru că celelalte ţări membre ale UE făcuseră această modernizare a pomiculturii în anii trecuţi. Am obţinut însă ca România să îşi dezvolte un subprogram – la vremea aceea discutam chiar de un program separat – prin care să fie finanţată remodernizarea sectorului pomicol cu tot ce aparţine de el, mergând de la plantaţii, structura pe specii, zonarea producţiei pomicole, depozitarea, ultima fiind un element important fiindcă numai aşa poţi intra într-un circuit comercial de durată, într-un parteneriat foarte bun cu distribuitorii. Din păcate, programul de reconversie în pomicultură se întârzie nepermis de mult. După părerea mea, e vorba şi de o anumită neglijenţă la nivelul conducerii Ministerului Agriculturii legat de finanţare şi mai ales de pornirea rapidă a acestui program. Suntem în 2015 şi nu s-a făcut mare lucru. Trebuie creat material biologic, lucrat la capacitatea de a fi partenerul fermierilor, de a le da siguranţă că le produci material de foarte bună calitate, de a face o selecţie a speciilor. S-a încheiat o zonare, dar care e de fapt contestată de mulţi”, a adăugat fostul ministru.
Întrebat ce paşi s-au făcut anul acesta, el a răspuns: „Anul acesta s-a discutat foarte mult cu structurile de cercetare, dar, până acum, sursele financiare nu au fost distribuite în aşa fel încât să fie o certitudine că programul respectiv poate începe şi se poate finaliza cu material biologic, inclusiv cu tehnologii noi care trebuie aplicate. În anumite zone nu se va mai putea merge pe tehnologiile clasice. Asta este o mare problemă. După părerea mea, s-a întârziat foarte mult la nivelul anului 2015 astfel încât să putem demara cu înfiinţarea de plantaţii din 2016 încolo ca să putem face ceva până în 2020. Eu îi sfătuiesc totuşi pe fermierii care vor să facă pomicultură să aibă încredere în sector, e un domeniu care nu va fi perdant chiar dacă trebuie să aştepţi un an sau doi, e un sector în care investiţiile se vor întoarce. Nu e nevoie să facă suprafeţe mari, dar ce fac, să facă bine”.
„Pe de altă parte, toţi, prin organizaţiile profesionale, inclusiv cele judeţene, politice chiar, să facă presiuni ca acest program să se materializeze fiindcă e aprobat de UE, sunt bani pentru el, poate nu atâţi câţi ar trebui, dar de ce nu am deschide o perspectivă pentru alte surse financiare ca să le putem aplica pentru cei care fac astfel de investiţii. Pe de altă parte, eu cred că la nivel naţional s-ar putea dezvolta un anumit tip de politică stimulativă pe domeniul pomiculturii şi viticulturii fie prin fiscalitate mai redusă, fie prin ceea ce înseamnă primele acestea naţionale care se dau ca şi completare la venituri ştiind că sectorul pomicol este unul costisitor, nu unul simplu de realizat”, a adăugat Tabără, invitat la aniversarea a 65 de ani de la înfiinţarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare în Pomicultură Bistriţa.
Directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare în Pomicultură Bistriţa-Năsăud, dr. Ioan Platon, a confirmat la rândul lui că, în ce priveşte programul de reconversie în pomicultură, se cam bate pasul pe loc.
„Ştiţi cum e birocraţia. E o cale lungă de la lucrurile scrise până la fapte. Conducerea Ministerului Agriculturii spune că va demara programul. Oricum, pomii nu pot fi plantaţi decât toamna. Numai că e perioada de pregătire a proiectelor, lansarea măsurilor din PNDR. Unele sunt deja lansate, se tot fac întâlniri, dar se aşteaptă banii, finanţarea”, a spus el.
„Şi noi suntem la început, am primit nişte sume. Pentru înfiinţarea de noi plantaţii trebuie ca materialul să fie certificat şi s-a adus material de înmulţire din Olanda, dar mai trebuie fonduri. S-au înfiinţat şi plantaţiile de mamă-altoi în această primăvară, deci noi material certificat în cantitate mai mare putem furniza abia anul viitor la pepinierele din Transilvania, în special la cele din judeţul Alba, judeţ unde predomină ca număr pepinierele private. Toţi fermierii aşteaptă demararea concretă a programului. La programul de reconversie în viticultură se pare că au fost lucrurile mai simple, în timp ce mecanismul de finanţare pentru reconversia în pomicultură e mai complicat şi cu o cotă parte din partea fermierilor, ceea ce la viticultură nu a fost”, a spus el.
Conform programului, ar trebui să se facă replantări pe 200.000 de hectare până în 2020.
„Deci e volum mare de muncă, aşa că trebuie accelerat fiindcă deocamdată batem pasul pe loc şi e păcat. Se pierd ani şi bani. Pomicultura poate fi o afacere rentabilă, ştim să producem fructe, am dovedit, dar trebuie şi depozite pentru păstrarea fructelor ca să putem intra în competiţie cu fructele care vin de afară. Cât timp nu avem depozite cu atmosferă controlată, pierderile la depozitare sunt mari, trebuie linii de sortarea, calibrarea fructelor şi depozite”, a spus Ioan Platon.
Directorul Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, Ioan Tabără, a declarat, la rândul lui că există interes pentru programul de reconversie în pomicultură. „Fermierii sunt interesaţi să-şi înnoiască livezile. Sperăm să ajungem la ce a fost înainte de Revoluţie. Sigur că e mult de lucru, dar paşi importanţi se vor face în acest sens. În Bistriţa-Năsăud, înainte de 1989, aveam peste 12.000 de hectare de livezi, acum, pe plantaţii intensive şi semintensive ajungem undeva la 5000 de hectare. În rest sunt livezi răzleţe. Există şanse să recuperăm terenul, condiţiile sunt prielnice. Sperăm că, în câţiva ani buni, să fim unde am fost odată”, a declarat Ioan Tabără.
Adaugă comentariu