Cele trei porţi ale oraşului Poarta Lemnelor, Poarta Spitalului şi Poarta Ungurească au fost demolate în secolul al XIX-lea. Azi, doar în preajma Centrului Cultural Municipal “ George Cosbuc” se mai păstrează fragmente de construcţie unde, în perioada medivală, se afla un acces secundar, numit în documente Poarta Broaştelor.
Poarta Lemnelor a fost cea mai importantă poartă de acces în oraşul medieval. Turnul porţii măsura cu acoperiş cu tot 28 de metri, iar gangul de acces al poarţii era lat de 1,60m.
Din imaginile de epocă păstrate turnul de poartă era completat cu herşă protejată de un gang prelungit ornamentat cu stema oraşului – struţul cu potcoavă în cioc. În partea de sud la îmbinarea dintre zidul de incintă cu drum de strajă acoperit şi turnul porţii exista un acces pietonal care făcea parte din acelaşi sistem fortificat de la Porta Lemnelor.
Poarta Lemnelor a fost demantelată după 1862 pentru a permite dezvoltarea oraşului modern.
Poarta Spitalului a fost dispusă în extrema vestică a arterei Spitalgasse, azi strada Gheorghe Şincai. Sistemul de fortificaţie al porţii alcătuit din spaţiu întărit îngust, cu traseu şicanat, cu barbacană şi turn cu poartă, se desfăşura de la intersecţia străzii Mihai Eminescu până la intersecţia cu actuala stradă Alexandru Odobescu. Nu se cunoaşte exact aspectul acestei porţi, dar sistemul poate fi comparat cu alte modele din epocă care mai există încă, precum cel de la Cetatea Sighişoarei.
Dacă emblema încastrată în clădirea numită Michael Textoris realizată în 1864 la intersecţia dintre strada Gheorghe Şincai şi strada Alexandru Odobescu a fost un balzon al porţii atunci putem presupune că lucrările principale erau terminate în1484.
Poarta Spitalului este renovată de mai multe ori, aşa cum se întâmpla în 1527, sau la 1533 când se completa a doua centură de ziduri sau în 15 când este completată cu o sonerie pentru accesul în cetate pe timp de noapte.
Pe latura de nord a porţii, în interiorul zidurilor a funcţionat până în secolul al XVIII-lea un spital medieval atestat la Bistriţa încă din 1318 acest aşezământ despăruit înincendiul din 1758.
Între Poarta Spitalului şi Poarta Ungurească în 1533 se realizează noi lucrări care transformă zidul de contra escarpă în a doua centură de ziduri a cetăţii. Acest al doilea zid a fost construit pentru a suplimenta forţa zidurilor realizate între 1465-1484 în faţa artilerie care avea o putere tot mai mare de distrugere.
Poarta Ungurească ( Ungarstor ) are cam acelaşi sistem defensiv ca la Poarta Spitalului dar cu un perimetru mai mic. În planul din 1736 pe latura nordică barbacana porţii, cu accesul şicanat este dublată de un reduit care a avut şi rolul unui turn suplimentar. Traseul întrerupt al fortificaţiei porţii din planul din 1699 întocmit de Visconti permite presupunrea că această poartă avea un pod mobil.
Într-o stampă a oraşului din secolul al XVIII-lea (Dahinten p.329-330) avem o reprezentare simplificată a unui fragment din sistemul defensiv al porţii o imagine spre turnul din faţa porţii deci prima intrare. Acest turn are guri de tragere unele tip cheie întoarsă utilizate în arhitectura militară în perioada 1450-1525, numite şi mauerschlit, schlitzfenster sau schiessscharte (Dicţionar vol 1 p.179).
Intrarea cu gang a turnului are forma unui arc frânt specific arhitecturii gotice iar un aspect important: poarta se închidea cu herşă (grilaj cu vârfuri ascuţite care cădea sub propria greutate şi bloca poarta în caz de primejdie). Remarcăm faptul că imaginea prezintă realist şi asimetric detaliile de lemnărie ale drumului de strajă care era acoperit, iar ferestrele de tragere aveau obloane de lemn care obturau în caz de nevoie deschiderile.
Din această poartă amplasată în capătul vestic al străzii Nicolae Titulescu (fostă Ungargasse), de la intersecţia cu strada Dogarilor pînă în dreptul imobilului cu numărul 41 nu se mai păstrează nimic.
De la poarta Ungurească până la Turnul Dogarilor se păstrează fragmente din zidul cetăţii Bistriţei. În partea estică a străzii Dogarilor zidul se păstreză până la înălţimea drumului de strajă – o parte a consolelor din piatră şi a unei scări se pot reconstitui vizual pe baza materialului autentic păstrat.
Sursa: Primăria Bistriţa
Adaugă comentariu