Cel mai nou tronson al Via Transilvanica, prin orașul Bistrița, a fost inaugurat în Parcul Perilor Seculari Lions de pe Dealul Cocoș din Unirea și vine ca o alternativă opțională pentru drumeții ce vin dinspre Putna și se îndreaptă spre către Drobeta Turnu-Severin. Vor putea alege drumul prin Bistrița Bârgăului – Petriș – Jeica sau prin Bistrița Bârgăului – Dorolea – Bistrița – Jeica, printr-o buclă de 48 de km.
”Când am început Via Transilvanica ne-am pus în gând să ocolim orașele mari, ceea ce am și făcut, dar pe parcurs ne-am dat seama că turiștii au nevoie să își mai cumpere câte ceva, să viziteze și orașele, să găsească un bancomat, iar în sate nu sunt de găsit. Pe la jumătatea traseului, am schimbat puțin optica inițială și am încercat să trecem și prin orașele mai mari, cum e și Sighișoara, și era culmea să nu treacă prin Bistrița, mai ales că pe partea Bistrița Bârgăului – Petriș – Jeica nu prea sunt locuri de cazare. Mai ales în luna august, când lumea se pornește în drumeții, nu s-au mai găsit cazări în zona aceea și ne-am dus după unii dintre drumeți, i-am cazat pe la Bistrița și atunci ne-a venit ideea asta să facem bucla și prin municipiu. Apoi, mulți din Bistrița care au potențial să finanțeze instalarea de borne s-au aliat acestui demers. Este o buclă care cred că va fi frecventată fiindcă este un traseu frumos, mai ales partea aceasta până ajungi pe Dealul Cocoș. În oraș, am reușit să amplasăm niște borne cu ajutorul Primăriei Bistrița pe care le-am pus pe niște socluri ca să nu săpăm și cred că arată foarte bine”, a spus Tibi Ușeriu.
Această nouă variantă se desprinde de cea veche la Bistrița Bârgăului și se îndreaptă către orașul Bistrița, trecând prin satul săsesc Dorolea, iar mai apoi în cea de-a doua etapă pe la Monariu, prin Mărișelu și ajunge la Jeica, unde se reîntâlnește cu cealaltă variantă de drum.
La Bistrița, Via Transilvanica trece pe lângă Spitalul TBC de pe Valea Ghinzii, pe la Complexul Muzeal, Biserica Evanghelică, Turnul Dogarilor, Parcul Municipal, Podul Budacului, dar și Parcul Perilor Seculari Lions, unde a fost organizat și un moment festiv la care au participat finanțatorii, voluntarii, dar și amatorii de drumeții.
”Suntem bucuroși că Via Transilvanica trece prin acest parc. Avem un parteneriat cu Tășuleasa Social de mai mult timp. Mulți dintre membrii noștri sunt voluntari și acolo, legăturile există, plus anul trecut împreună am vrut să prezentăm la Congresul Pomologilor din Germania atât parcul, cât și Via Transilvanica. Din păcate, din cauza pandemiei, evenimentul s-a anulat, dar anul viitor îl vom face noi, la Bistrița. Uite că încet, piatră cu piatră s-au pus bazele unei colaborări benefice pentru toată lumea. În parc sunt două borne, una chiar la Căsuța lui Mihai (Bilegan – inițiatorul acestei parc – n.r.), cum ne place nouă să-i spunem, iar în podul acestei căsuțe vom organiza un popas pentru călători, să se poată adăposti în caz de vreme rea. Tot acolo, în Căsuța lui Mihai va fi un punct de informare despre natură”, a spus Olimpiu Cocian, de la Clubul Lions.
Inginerul Mihai Bilegan, cel care a salvat perii seculari de pe Dealul Cocoșului, speră că și drumeții care vor străbate Via Transilvanica, dacă vor avea ”ochi pentru natură”, vor găsi aici lucruri care îi vor surprinde, cum ar fi corbii care știu să găsească pomii care au dat roade.
”Chiar am avut colegi care au făcut mult voluntariat până am reușit să împrejmuim parcul, să amplasăm căsuța de jos. Acum e sărbătoarea Via Transilvanica, noi vom fi în prim plan în toamnă, în octombrie vom face Festivalul Perelor”, a spus Mihai Bilegan.
Până atunci însă, drumeții au șansa să admire pășunea cu peri, să se bucure de pădure, dar și de priveliștea frumoasă asupra orașului.
Președintele Asociației Tășuleasa Social, Alin Ușeriu, a spus că nu putea concepe ca Via Transilvanica să nu treacă prin Parcul Perilor Seculari.
”Acest proiect este superb, coerent și singura invidie este că nu mi-a venit mie ideea să fac ce a făcut Mihai Bilegan și Clubul Lions Bistrița aici. Noi, în drumul acesta care unește – care a fost sloganul nostru de la început – asta ne-am și propus: să transformăm aceste insule în jurul cărora este un hău într-un arhipelag, o Românie coerentă, frumoasă, sigură. Patrimoniul natural și cultural pe care noi putem să-l vindem este la discreție. Patrimoniul natural trebuie apărat, dar și patrimoniul rural merită o șansă, iar Via Transilvanica o oferă, cel puțin în cele peste 400 de localități pe unde trece – circa 600 de fapt cu tot cu cătune. Noi avem o populație îmbătrânită, care face supraproducție, dar din păcate sunt singuri. De când funcționează Via Transilvanica, am văzut că au început să vină tineri, să renoveze casa bunicilor, să stea acolo și să ofere ospitalitate, ceea ce e foarte bine”, a spus el.
Deja, potrivit lui Alin, se poate spune că sunt peste 5.000 de oameni care au pornit pe Via Transilvanica.
Cei peste 1.400 de kilometri de drum care unește vor fi inaugurați oficial în data de 10 septembrie tot la Alba Iulia, unde a și fost startul proiectului.
Ultimele vești în ce privește finanțarea lucrărilor prin PNRR nu sunt bune. În urmă cu cinci săptămâni, Via Transilvanica a fost scoasă din programul de finanțare, deși se bucură deja de renume internațional.
Sponsorii acestui tronson din proiect sunt: Teraplast, M.I.S. Grup, Amaretto, Datacor, Forumul Democrat German Bistrița, Asociația Mocănița Transilvaniei, Top Optica.
Bravo lor! Ma bucur pentru acest proiect reusit. Se vede ca nu au familii niciunul si pot face lucruri misto!
Deci numai cine ni are famile poate face lucruri ,,misto”?
Chiar asa e, un refugiu reusit al celor esuati?
!
Via Transilvanica sau „Drumul care uneste” a devenit un vis implinit al Asociației Tăşuleasa Social – cel mai important ONG initiat si condus de Alin Uşeriu, având ca obiective voluntariatul, cultura organizațională şi respectul pentru natură. Proiectul Via Transilvanica, a fost lansat în anul 2018, Anul Centenarului Marii Uniri, având ca obiectiv fundamental marcarea și amenajarea unui traseu turistic și de pelerinaj de 1000 kilometri care pornește de la Putna, străbate Transilvania și se încheie la Drobeta-Turnu Severin. Proiectul Via Transilvanica, a fost inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la capitolul 4, ”România velo – Încurajarea transportului și turismului pe bicicletă, pedestru și alte forme nemotorizate”, fiind singurul obiectiv de investitii menționat la acest capitol. Includerea rutei Via Transilvanica printre proiectele mature inițiate de societatea civilă și de administrațiile publice locale pentru trasee pedestre, velo, nautice fără motor și ecvestre completează documentul cu care România s-a prezentat la negocierea cu Comisia Europeană. Bugetul inițial de negociere pe capitolul, 4 era de 120 de milioane de euro, din care 42 milioane ar putea reveni pentru Via Transilvanica, cu conditia ca investitia să se finalizeze până în anul 2026.
Deși traseul Via Transilvanica străbate drumuri comunale, forestiere și chiar cărări neamenajate, la fiecare 20-25 de kilometri există o comună sau un oraș, care le posibilitatea drumeților să se aprovizioneze, să se cazeze. Astfel s-a stabilit ca drumul Via Transilvanica să treacă și prin municipiul Bistrița. Lungimea traseului care străbate municipiul este de peste 17 kilometri. De-a lungul traseului urban au fost amplasate 19 borne din andezit.
Domle atâta poveste cu Via asta fără struguri, de parcă până acuma n-a umblat nimeni prin munți.
Să facem o pistă ( asfaltată, cu două benzi) prin munți și păduri , cu hosteluri și pensiuni, cu bere și mici la țâța caprei, să stricăm și ce-a rămas ne (prea) atins din natură.
Ba mai trebuiau și fonduri (42 milioane !?) prin PNDR !
Cu banii ăia se fac 3-4 poduri trainice, cu termen de garanție ca la micii congelați – de 6 luni.