Un număr de 535 de studenţi au început, luni, cursurile Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, Extensia Universitară Bistriţa, dintre care 129 sunt în anul întâi. Tinerii învaţă patru specializări la nivel de licenţă şi trei de master, toate acreditate şi cerute de mediul economic. Este vorba despre construcţii de maşini, inginerie economică, robotică şi inginerie medicală.
„Dacă ne uităm la anii precedenţi, vom constata că cifra este cam la fel. În acest an au fost probleme cu admiterea peste tot, nu doar la UTCN. Extensia Universitară are patru licenţe acreditate, dar şi trei mastere. Anul trecut, ARACIS a evaluat trei dintre ele şi totul a fost foarte bine”, a spus prof. dr. ing. Virgil Ispas, directorul Extensiei Universitare Bistriţa.
Prezentă la festivitatea de deschidere a noului an universitar, prof. dr. ing. Daniela Popescu, prorectorul UTCN, a spus că universitatea acoperă toată Transilvania, începând de la Centrul Universitar Baia Mare, până la Alba Iulia, Bistriţa, Satu Mare şi Zalău.
„Anul acesta am avut marea evaluare instituţională din punctul de vedere al calităţii care are loc o dată la cinci ani. Calificativul nostru de universitate de cercetare avansată a fost reconfirmat. În primăvară am avut şi o evaluare europeană, la fel pe partea didactică de cercetare şi de relaţie cu mediul socio-economic. În mod special s-au concentrat asupra acestui aspect şi am ieşit cu foarte bine şi din această evaluare. În ţară suntem ca şi finanţare a treia universitate din România, ca şi cercetare între primele şase”, a spus prof. dr. ing. Daniela Popescu.
În ce priveşte Extensia Universitară Bistriţa, ea a menţionat că aici UTCN a dezvoltat acele specializări de licenţă pe care mediul economic şi le-a dorit.
„Discuţiile au loc, de obicei, la Camera de Comerţ unde marile firme se întâlnesc cu noi. Construcţiile de maşini, ingineria economică, robotica şi ingineria medicală s-au dezvoltat ca licenţe la Bistriţa pentru că mediul socio-economic a cerut acest lucru. Nu voi uita niciodată că primele cursuri ţinute la Bistriţa au fost în sala de şedinţe a Comelf. Eu, deşi nu m-am născut aici, ţin ore în acest oraş pentru că mă simt legată de tot ce se întâmplă aici. De câte ori mergem în firmele din Bistriţa sau din jur şi găsim absolvenţi de-ai noştri ne creşte inima de mândrie. Pentru noi, aceasta este realizarea cea mai mare. Vă doresc să acumulaţi cunoaştere. Contează mai puţin ce note aveţi, contează cât de buni sunteţi. Firmele vă angajează după cât sunteţi de competenţi şi ce ştiţi să faceţi, nu după cât de bine v-aţi distrat în cei patru ani de studenţie. Cu siguranţă, o parte deja lucraţi. Pentru noi e un joc la final de facultate să vă întrebăm la ce firme lucraţi, la Comelf sau la RAAL. Până acum RAAL a fost câştigător, dar între timp a mai intrat un jucător mare pe piaţă, Leoni, aşa încât, într-adevăr, angajabilitatea la Bistriţa şi Alba Iulia este dincolo de 95%. Trăim într-o perioadă de avânt economic, astfel încât toţi absolvenţii îşi găsesc un loc de muncă aşa cum şi-l doresc”, a spus prof. dr. ing. Daniela Popescu, prorectorul UTCN.
La festivitatea de început de an universitar au mai participat prof. dr. ing. Nicolae Bâlc – decanul Facultăţii de Construcţii de Maşini, prof. dr. ing. Călin Rusu, predecan Facultatea de Inginerie Electrică, Mihai Munteanu – director adjunct Extensia Universitară Bistriţa, dar şi cadre universitare care predau la Bistriţa, autorităţi şi reprezentanţi ai mediului de afaceri.
În total, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca are peste 23.000 de studenţi.
Vorbiti real si pe intelesul tutror,inginerii care meg la Raal sau Comelf au salar de 1500-1700 lei dupa 4 ani de facultate,daca mergeau femei de serviciu la primarie aveau mult mai mult.Nu trebuie sa ne miram de exodul lor in tari care stiu aprecia valoarea lor.Platiti tinerii in tr-un mod real si ve-ti avea ingineri pana atunci doar sperante.
cu gramatica stai cam rau, dar banuiesc ca si la partea practica ai lacune serioase.
pentru început, pâna mai capeti experienta si îti „astupi” gaurile din educatie (daca le mai astupi vreodata) e suficient salariul de „pornire” de 1900 de lei – asta este minimul pe economie (se pare ca nici de asta ca nu ai habar)
inginerii adevarati stiu gramatica…
„Toată Transilvania” cuprindea şi alte teritorii în afară de cele enumerate, dar problema este alta. Oare s-au gândit cei din conducerea UTCN (Universitatea Tehnică Cluj-Napoca) dacă există cerere reală pe piaţa muncii pentru un număr de aproximativ 125-140 de absolvenţi/pe an, de cadre cu studii superioare ? Ce vor face tinerii absolvenţi cu diplomele obţinute, după eforturile economice şi intelectuale depuse în patru ani de muncă. Dacă ne uităm puţin în jur nu mai găsim unităţi industriale din domeniul în care se face pregătirea tinerilor studenţi. În locul unităţilor din domeniul construcţiilor de maşini au apărut unităţi comerciale, iar cele care au mai rămas fac eforturi deosebite pentru a se menţine la „suprafaţă”, majoritatea se plâng de lipsa forţei de muncă de execuţie calificate în acest domeniu, nu de „diplomaţi”. Mai bine aţi fi făcut nişte unităţi de pregătire cu adevărat utile în domeniu, cum au fost cândva Şcolile de Arte şi Meserii, care au creat profesionişti în domeniul pentru care erau pregătiţi elevii lor. După cum se vede viitorul economiei acestei ţări, programele de guvernare nici nu au de gând să se investească în crearea de locuri de muncă, de unităţi productive, cu adevărat creatoare de bunuri materiale utile, cerute pe piaţă, de valorificare superioară a materiei prime şi a forţei de muncă, de fapt de „nici o culoare”, deoarece nu s-au făcut investiţii în nici-un domeniu aducător de plusvaloare a muncii, care poate asigura o economie sănătoasă. Pentru ce şi pentru cine pregătiţi ingineri, ce vor putea să facă cu diplomele ? Vor îngroşa rândurile celor care se duc peste hotare să devină oameni de servici în unităţile industriale din străinătate, sau într-un caz mai fericit barmani şi spălători de vase în restaurante sau hoteluri. V-aţi gândit serios la toate aceste posibilităţi ? La ce folosesc „fabricile de diplome. pe care le-aţi creat ?
Cand aud de termenul ,,extensie”, deja lucrurile sunt clare. Ce dotari, ce laboratoare, ce biblioteca poti sa gasesti la Bistrita? Sa fim seriosi, situatia se compara cu acele cursuri de initiere predate de lectori, care se faceau prin Casa de Cultura pe vremuri( croitorie, bucatari, etc).