Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este ultima sărbătoare din actualul an bisericesc, zi de post în care nu se bea vin roșu și nu se mânâncă varză. Mănăstirea Cormaia își sărbătorește hramul, slujba fiind oficiată de PS Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Plecând de la evenimentele care au dus la uciderea Înaintemergătorului Domnului, Biserica Ortodoxă a stabilit ca astăzi să fie zi de post pentru ca să atragă atenția asupra faptului că ”mâncarea prea multă și băutura în exces pot duce la violență, la decizii necumpătate și chiar la crimă”, informează Trinitas TV.
Pentru că este considerat ocrotitorul și modelul monahilor și monahiilor, mai ales datorită vieții sale ascetice și râvnei pentru cuvântul lui Dumnezeu, Sfântul Ioan Botezătorul ocrotește un număr mare de mănăstiri din țara noastră, printre care și Mănăstirea Cormaia din Bistrița-Năsăud.
Praznicul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este asociat unor obiceiuri şi superstiţii, precum interdicţia consumării unor alimente ca varza sau pepenele, ce amintesc de forma capului, şi a folosirii cuţitului.
Ioan Botezătorul a fost întemniţat de Irod Antipa, fiul regelui Irod cel Mare şi tetrarh al unei părţi din fostul regat herodian (Galileea şi Pereia), deoarece l-a criticat pe acesta pentru că a luat-o în căsătorie pe cumnata Irodiada. Cu ocazia sărbătoririi zilei sale de naştere, Irod a cerut ca fiica Irodiadei, Salomeea, să îi danseze. El i-a spus apoi tinerei să îi ceară ce vrea până la jumătate din împărăţie, iar, la sfatul mamei sale care îl ura pe sfânt, tânăra i-a cerut capul lui Ioan Botezătorul. Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiţia Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut şi de trei ori aflat. Prima şi a două aflare a capului este sărbătorită pe 24 februarie, iar A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 25 mai.
Mănăstirea Cormaia a fost reînfiinţată în anul 1994, pe o veche vatră monahală, de Mitropolitul Bartolomeu, cu destinația mănăstire de călugărițe. În cadrul ansamblului mănăstiresc a fost construită o biserică din zid, ce poartă hramul ”Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, fiind sfințită la data de 29 mai 2016, de IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, alături de un sobor de ierarhi. La Mănăstirea Cormaia mai există şi o bisericuţă din lemn, cu hramul ”Acoperământul Maicii Domnului”, construită în prima jumătate a secolului al XVII-lea, de călugării ortodocşi veniţi de la mănăstirile Neamţ şi Putna. Acest lăcaş de cult păstrează până astăzi opere de artă valoroase, între care icoane ale pictorului Tudor Zugravu. În anul 1762, mănăstirea a fost incendiată și călugării prigoniți, însă bisericuța din lemn a fost salvată. În 2004, bisericuța a fost resfințită, iar începând cu anul 2014 pictura a fost restaurată integral, de către pr. conf. univ. dr. Marin Cotețiu, cadru didactic al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, la secția Artă Sacră. În anul 2015, Mănăstirea din Cormaia, situată la 5 km distanță de orașul-stațiune Sângeorz-Băi, a primit o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina. Așezământul monahal a cunoscut o dezvoltare impresionantă, aici vieţuind 28 de maici, stareță fiind stavrofora Sebastiana Sângeorzan, iar duhovnic protosinghelul Nicodim Sângeorzan.
Adaugă comentariu