(FOTO) În Piața Centrală din Bistrița, la statuia poetului Andrei Mureșanu, a avut loc un ceremonial militar-religios dedicat Zilei Imnului Național, sărbătorită în fiecare an în data de 29 iulie.
Ceremonia la care au luat parte oficialități locale a cuprins acordarea onorului militar, oficierea serviciului religios și intonarea Imnului Național al României.
”Poetul Andrei Mureșanu, a cărui încredere în devotamentul neamului românesc a purtat condeiul pe foaie, a compus aceste versuri a căror sonoritate și semnificație ne angajează în promisiunea de a da tot ce ne stă în putere pentru binele țării noastre. Încă din 1848, când a fost scris pe fundalul revoluției de atunci, ”Deșteaptă-te române” a continuat să fie un îndemn la lupta pentru unitate și demnitate națională. Este un îndemn care ne-a însoțit în multe momente de cumpănă, dar și în momente de bucurie. Pentru că poporul nostru este unul care a învățat să reziste și să învingă chiar dacă uneori ne simțim copleșiți de apăsarea prezentului, de dificultățile și pericolul care ne înconjoară. Astăzi, când umbra pandemiei aduce neliniște în sufletele noastre, aceste versuri dar și muzica izvorâte din însăși ființa neamului românesc trezesc nu doar emoție, dar și o energie aparte care vorbește despre toate momentele de cumpănă depășite cu bine de acest popor. Să ascultăm azi versurile Imnului Național al României și să le lăsăm să ne învăluie în emoție, să ne insufle curaj și speranță. La mulți ani Imnului Național, la mulți ani România!”, a transmis prefectul județului Bistrița-Năsăud, Stelian Dolha, în mesajul său.
Începând din 1848, ”Deşteaptă-te, române!” i-a călăuzit pe români în momente importante ale istoriei, precum Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial. Mai ales în timpul crizei de după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaţilor, acest imn a fost cântat în mod spontan şi emis pe toate staţiile radio. Imediat după instaurarea dictaturii comuniste la 30 decembrie 1947, când Regele Mihai I a fost forţat să abdice, ”Deşteaptă-te, române!” a fost interzis, intonarea sau fredonarea sa fiind pedepsită cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale. În 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul a fost cântat pe străzi, fiind instituit apoi drept Imn Naţional.
Poemul ”Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni. Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului. Andrei Mureşanu s-a născut la 16 noiembrie 1816, în Bistriţa.
Felicitari domnule Turc! Sunteti demn de Bistrita
Niculaie a avut un discurs de campanie electorala. Nu are nici o treaba cu ziua de astazi! Pacat ca avem la primarie asemenea personaje care nu cunosc cu adevarat valorile noastre.
Motto:
,, Mureşan scutură lanţul cu-a lui voce ruginită,
Rumpe coarde de aramă cu o mână amorţită,
Cheamă piatra să învie ca şi miticul poet,
Smulge munţilor durerea , brazilor destinul spune,
Şi bogat în sărăcia-i ca un astru el apune,
Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet.”
(Mihai Eminescu- Epigonii)
Nu Bistrita ci Brasovul este orasul imnului national. Imnul naţional al României, „Deşteaptă-te, române!”, își are geneza la poalele Tâmpei. Aici poetul Andrei Mureşanu a scris versurile și tot aici, se pare, s-ar fi născut și muzica. Fie că e vorba de o adaptare a unei pricesne, făcută de Gheorghe Ucenescu, fie că e vorba de însuși poetul, Brașovul și nu Râmnicu-Vâlcea, ar fi locul unde acest marș s-a auzit pentru prima dată.
Una din cele mai mari controverse este legată de autorul muzicii Imnului National, considerat incorect ca fiind Anton Pann.
Pr. Vasile Oltean, director al Muzeului „Prima Școală Românească” din Șcheii Brașovului, a scris și o carte pe tema imnului, care a ajuns la a opta reeditare. În opinia sa, Bonifatie Pitiş (protopopul acelor ani) roagă pe Andrei Mureșanu (care era și rudă cu el) și pe Georghe Ucenescu, dascălul de cântări, şi (pe atunci) psalt al Bisericii Sfânta Treime – Tocile să colaboreze pentru găsirea unei melodii pentru un poem patriotic. Cad de acord la o priceasnă bisericească „Din sânul Maicii mele” și ulterior când poemul este gata psaltul adaptează versurile la melodie. Concluzie? Mai întâi poetul Mureşanu a cunoscut melodia de la Ucenescu şi apoi şi-a formulat conţinutul poeziei. Aici mai trebuie menționate două lucruri: Gheorghe Ucenescu fusese ucenic al lui Anton Pann și cântecul religios „Din sânul Maicii mele” (cu circulaţie foarte mare în epocă și cel care se pare că stă la originea melodiei actualului imn national) a fost consemnat şi publicat și de Anton Pann într-una din scrierile sale în anul 1850.
Indiferent de aceste controverse, Poezia “Un răsunet” a lui Andrei Mureşanu a fost considerata de Nicolae Bălcescu o adevărată „Marseilleză a românilor”, care a avut o largă audienţă datorită înaltului mesaj patriotic exprimat, conjuncturii politice şi sociale a Transilvaniei din perioada revolutiei de la 1848.
Niculae a avut discurs politicianist. Punct
Bogdane, esti cumva de la primarie si ai fost acolo in timpul serviciului?
Niculaie idolul tau si a facut campanie prin discursul lui.
Hai pa.
Votam Turc Ioan cu conditia sa faca ordine in stufarisul de pupincuristi ai vicelui din primarie.