Ziua Imnului Național, sărbătorită la Bistrița. ”Patriotismul nu trebuie să devină un subiect tabu”

(FOTO) De Ziua Imnului Național, la statuia poetului Andrei Mureșanu din Piața Centrală a Bistriței a avut loc un ceremonial militar-religios la care au participat oficialități locale.

Nu au lipsit primarul Ioan Turc, viceprimarii Sorin Hangan și Călin Stan, prefectul Stelian Dolha, subprefectul Lorand Toth, vicepreședintele CJ Camelia Tabără, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan”, col. Cornel Scurt, deputatul Diana Morar, senatorul Ovidiu Florean, președintele PMP Bistrița-Năsăud, Ionuț Simionca, șefi de instituții.

După acordarea onorului militar și oficierea slujbei Te Deum, a fost intonat Imnul Național al României. Ceremonia s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare în acordurile muzicii militare.

”Am celebrat Ziua Imnului Național, ca aducere aminte a datei la care, în anul 1848, pentru prima oară s-a intonat ”Deşteaptă-te române!”, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Sunt deja 23 de ani de când bistrițenii au un motiv în plus de bucurie la sărbătoarea legală a zilei de 29 iulie: poemul patriotic ”Un răsunet”, care e la originea imnului naţional al României, pe o melodie culeasă de Anton Pann, este scris de concitadinul nostru Andrei Mureşanu. De aceea, la statuia părintelui imnului a fost locul cel mai potrivit să ne reunim cu toții astăzi, la un ceremonial militar-religios. Imnul ”Deşteaptă-te române!” e considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului. Patriotismul nu trebuie să devină un subiect tabu sau o stare de weekend și nu este contraindicat la modernitate. După atâtea opreliști și dificultăți, în ceasul acesta ne regăsim mai deșteptați, mai uniți sub tricolor și cu imnul în suflete, ca un răsunet. La mulți ani, români!”, spune primarul Ioan Turc.

Începând din 1848, ”Deşteaptă-te, române!” i-a călăuzit pe români în momente importante ale istoriei, precum Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial. Mai ales în timpul crizei de după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaţilor, acest imn a fost cântat în mod spontan şi emis pe toate staţiile radio. Imediat după instaurarea dictaturii comuniste la 30 decembrie 1947, când Regele Mihai I a fost forţat să abdice, ”Deşteaptă-te, române!” a fost interzis, intonarea sau fredonarea sa fiind pedepsită cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale. În 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul a fost cântat pe străzi, fiind instituit apoi drept Imn Naţional.

La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848. Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului. Andrei Mureşanu s-a născut la 16 noiembrie 1816, în Bistriţa.

Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998.