Ziua Imnului Național. Ce lecție de istorie a ținut primarul Crețu (FOTO-VIDEO)

La statuia poetului Andrei Mureșanu din Piața Centrală a avut loc un ceremonial militar-religios dedicat Zilei Imnului Național, la care au participat prefectul Ovidiu Frenț, primarul Ovidiu Crețu, vicepreședintele CJ Alexandru Pugna, viceprimarii Cristian Niculae și Gelu Muthi, subprefectul Terente Ciui, locţiitorul comandantului Brigăzii 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan”, colonel Ioan Cristurean, parlamentarii Stelian Dolha și Cristian Florian, consilierii județeni Robert Sighiartău, Eugen Curteanu, Doris Moldovan și Emil Neia Lăcătuș, șefi de instituții, dar și membrii ansamblurilor participante la Festivalul internațional ”Nunta Zamfirei”.

Ceremonia publică a cuprins acordarea onorului militar, binecuvântare şi rugăciune pentru poporul român, alocuţiunea primarului Ovidiu Crețu, intonarea Imnului Naţional al României, defilarea gărzii de onoare.

Primarul Ovidiu Crețu a vorbit despre însemnătatea Imnului Național, cu referiri la toate imnurile pe care le-a avut România în istoria sa, fiecare astfel de referire fiind însoțită de fragmente audio cu imnul respectiv.

”Cele opt formații venite din mai multe țări la ”Nunta Zamfirei” participă la ceremonial și aduc un semn de respect pentru români, pentru imnul nostru, o melodie menită să ne simtă mai patrioți ca de obicei. Imnul României are o istorie de peste 150 de ani, din 1862 când a fost compus cel intitulat ”Marș triumfal” și până în prezent România a vut șase imnuri. Toți cei care au venit la putere au schimbat Ziua Națională, însemnele țării și au adoptat un alt imn. Să ni le reamintim, sunt pagini din istoria noastră, chiar dacă nu ne putem mândri cu unele dintre ele. Primul a apărut în 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Compozitorul Eduard Hübsch a câștigat un concurs public cu piesa „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor”. Melodia nu a avut versuri. În 1881, Vasile Alecsandri compune textul pentru Imnul Regal Român, intonat prima dată în 1884, la încoronoarea Regelui Carol. În 1948, odată cu instalarea regimului comunist, a fost instituit Imnul ”Zdrobite cătușe”, o melodie cu versuri de propagandă, în care era preaslăvită Republica Populară și prietenia cu poporul rus eliberator. Versuri – Aurel Baranga, muzică – Matei Socor. În 1953, în plină sovietizare, imnul a devenit ”Te slăvim, Românie!”, pe versurile lui Eugen Frunză şi Dan Deşliu şi muzica lui Matei Socor. Partidul a hotărât ca românii să se bucure adânc de faptul că armata rusă era încă în țară, elitele erau în închisoare iar libertatea de expresie era o amintire interzisă. În 1975, imnul a fost din nou schimbat, cu ”Pe-al nostru steag e scris unire”. Regimul comunist renunțase la atașamentul față de sovietici. Melodia a devenit ulterior Imnul Național al Albaniei, autor Ciprian Porumbescu. În 1977 noul imn a devenit ”Trei culori”, intonat până în 1989. Versurile originale aparțin lui Ciprian Porumescu, dar ele au fost mutilate pentru a se potrivi aspirațiilor comuniste ale vremii. Adevărat arc peste decenii, ”Deșteaptă-te române” a devenit simbolul național după 1989. Bistrița a primit și supranumele de oraș al imnului național, Andrei Mureșanu fiind născut aici”, a spus Ovidiu Crețu.

Pe Facebook, președintele CJ Radu Moldovan a transmis: ”Astăzi este o zi importantă pentru toți românii din țară și de pretutindeni, este o zi în ne aducem aminte de jertfele și faptele eroice săvârșite de înaintașii noștri. Imnul Național ,,Deșteaptă-te române” a fost motivația pentru toți românii care au luptat pentru ca România să fie o țară independentă și puternică. Este o mândrie pentru toți bistrițenii că scriitorul imnului național, Andrei Mureșanu, este și el de asemenea bistrițean și ardelean, iar versurile lui însumează iubirea de țară, de familie și de credință. Vă doresc ca astăzi de Ziua Imnului Național să aducem în inimile noastre iubirea de țară și de neam, și să însușim aceste valori și urmașilor noștri.

Și consilierul județean Doris Moldovan a postat pe Facebook: ”Este Ziua Imnului Naţional, simbol al legăturii cu trecutul şi cu valorile noastre fundamentale, un îndemn adresat nouă, de a rămâne mereu uniți, demni, puternici și solidari. Noi bistrițenii, ne simțim onorați pentru că municipiul Bistriţa este şi „Oraşul Imnului Naţional”, iar la fiecare intonare a acestuia, în sufletul nostru se naște un sentiment de mândrie, de apartenență, de emoție”.

AICI PUTEȚI VEDEA MAI MULTE IMAGINI

Începând din 1848, ”Deşteaptă-te, române!” i-a călăuzit pe români în momente importante ale istoriei, precum Războiul de independenţă, primul şi al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei de după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaţilor, acest imn a fost cântat în mod spontan şi emis pe toate staţiile radio. Imediat după instaurarea dictaturii comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, ”Deşteaptă-te, române!” a fost interzis, intonarea sau fredonarea sar fiind pedepsită cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale. În 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul a fost cântat pe străzi, fiind instituit apoi drept Imn Naţional.

Poemul ”Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni. Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. Andrei Mureşanu s-a născut la 16 noiembrie 1816, în Bistriţa.