(FOTO) La 75 de ani de la eliberarea ”lagărelor morții”, Comunitatea Evreilor din Bistrița-Năsăud a marcat Ziua Internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului prin depunerea de coroane de flori la monumentul din fața Sinagogii și la ”Memorialul vieții” din Piața Morii.
Au fost prezenți președintele Comunității Evreilor Bistrița-Năsăud – Iosif Walter, secretarul Ioan-Eliezer Sângeorzan, doamnele Elena Pop, Alice Marcus, dr. Marius Nicolae Pop, soția regretatului Fredi Deac și alții.
Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiază zilei de 27 ianuarie 1945, şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.
Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la acel moment.
La Bistrița, 7.000 de evrei au fost luaţi din casele lor în iunie 1944 şi deportaţi.
Știm cu toții de Holocaust, dar să ținem seama ca nemții nu s-au „stricat de cap” cu antisemitismul lor decat prin Hitler.
Ca sa ilustrez ce zic, dupa expresia cuiva: istoria dintre germani si evrei este ca un pendul ce ceas: sus-jos. Adica: in primul razboi mondial stim ca erau si evrei in armata germana , nemtii au fost solidari cu ei, si abia in al doilea au comis crimele acelea ingrozitoare.
În luna iunie a anului 1944, din ghetoul de la Bistriţa au fost deportaţi 5.891 de evrei ce urmau sa ajunga în lagărele de exterminare. Deportarea evreilor din Bistriţa s-a făcut în două tranşe: pe 2 iunie au plecat spre lagăre 3.106 evrei, iar pe 6 iunie au plecat un număr de 2.875 de evrei.
În actul de acuzare al Tribunalului Poporului se consemnează urmatoarele: „La sfârşitul lunii mai 1944, a început organizarea şi trimiterea evreilor din ghetoul din Bistriţa în lagăre de exterminare. La ieşire, evreii au fost dezbrăcaţi la piele, bărbaţii la dreapta, iar femeile la stânga, în faţa porţii ghetoului, şi percheziţionaţi de către detectivi, jandarmi din Bistriţa. Cu această ocazie, s-au confiscat de la evrei toate lucrurile, afară de un rând de haine, două rânduri de lenjerie de corp, două batiste, o pătură, o jumătate de kilogram de pâine de o persoană şi o găleată de apă de vagon. Vagoanele au fost închise cu lacăt şi ferecate cu sârmă ghimpată. Pe lângă umilirile suferite în lagăr, evreii au avut de înfruntat un drum lung înspre lagărele de exterminare, unde au fost riguros selectaţi. Înghesuiţi în vagoane de transportat vaci, câte 60 într-un vagon, având puţină apă şi puţină pâine, mulţi nu au rezistat acestui drum, triere făcându-se din mers”.
In 2014, la implinirea a 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord, pe clădirea Gării din Bistriţa a fost amplasată o placă comemorativă în memoria evreilor deportaţi. Apoi in luna iunie, 2019 la comemorarea a 75 de ani de la aceasta tragedie , a fost dezvelit monumentul ”Memorialul vieții”, în Piata Morii din Bistrița.
Poate ar fi bine sa fie sa fie deschis si un mic muzeu la Sinagogă, chiar sub forma unei expozitii permanente de fotografii , care sa aduca mai multe marturii legate de deportarea evreilor din Bistrita, pentru ca asemenea grozavii sa nu se mai repete.
Doar un postac cel ce se semneaza Rabinul si da clanta pe la ciuma rosie s-a stricat rau de cap.
Putina decenta Balane!
Pentru cei care au fost deportați în gulaguri, lagăre, centre de muncă silnică, spre est când o să avem astfel de manifestări?….
Pentru cei care au fost deportați în gulaguri, lagăre, centre de muncă silnică, spre est când o să avem astfel de manifestări?…. Pentru evrei avem mai multe monumente,…pentru ceilalți…nu prea.