(FOTO-VIDEO) Împlinirea a 163 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române (Mica Unire) a fost marcată la Bistrița, la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piața Unirii, printr-un ceremonial militar și religios la care au luat parte autorități locale și parlamentari.
Festivitatea a cuprins intonarea Imnului Național al României, oficierea serviciului religios și depunerea unei coroane de flori.
Ceremonia s-a desfășurat cu respectarea măsurilor aferente stării de alertă, astfel că nici anul acesta nu s-a dansat tradiționala Horă a Unirii. În schimb, Hora Unirii a fost interpretată la final de muzica militară a garnizoanei.
În discursul său, primarul Ioan Turc a spus, printre altele, că ”ziua de 24 ianuarie este scrisă cu majuscule în calendarul național”. ”Să-i onorăm, să-i prețuim, să-i respectăm pe înaintașii noștri și să învățăm din lecțiile lor de istorie pentru că și astăzi, poate mai mult decât atunci, avem nevoie de inteligență, de curaj și de solidaritate”.
În fiecare an, la 24 ianuarie, se sărbătorește Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voinţă politică al liderilor din cele două principate româneşti (Moldova şi Ţara Românească) şi prima etapă în crearea statului unitar român modern. 24 ianuarie 1859, ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la Bucureşti ca domnitor al Ţării Româneşti, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iaşi domnitor al Moldovei, este ziua când s-au împlinit aspiraţiile naţionale ale revoluţionarilor de la 1848 care înscriseseră în programele lor idealul Unirii Principatelor drept ”cheia de boltă fără de care s-ar prăbuşi întreg idealul naţional”. Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este ”actul întregii naţiuni române”, a rămas un moment decisiv în istoria românilor, pentru că recunoaşterea internaţională a Unirii şi măsurile adoptate în anii care au urmat au dus la obţinerea şi recunoaşterea independenţei României în anii 1877-1878 şi la îndeplinirea idealului naţional de unire a tuturor românilor în 1918.
24 ianuarie este sărbătoare legală, zi liberă nelucrătoare.
Motto:
„La 1859, un număr de oameni ai gândului și ai cărții cari nu făcuseră ploitică și nu știau măcar ce e aceea, poeți, istorici, tineri boieri în contact cu nobila Europă romantică și naționalistă, profesori de toate gradele, scolari chiar, au izbutit să se folosească de războiul Crimeii și, înfrîngînd, în privințe esențiale, voința Marilor Puteri ale Europei, au dat Românilor dintre Carpați și Dunăre, din două state, o singură țară.”
(Nicolae Iorga- SEMNIFICAȚIA ZILEI DE 24 IANUARIE, în: Neamul Românesc, 24 ianuarie, 1932)
Unirea Principatelor Române, din ianuarie 1859 cunoscută si sub numele de „Mica Unire”, a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Astfel, pe 5 ianuarie 1859, Adunarea electivă de la Iaşi a ales ca domn al Moldovei pe candidatul Partidei naţionale, Alexandru Ioan Cuza. Apoi, Adunarea electivă de la Bucuresti care şi-a deschis lucrările pe 22 ianuarie 1859, a avut loc sub presiunea a mii de oameni, mobilizaţi de tinerii unionişti, ce se adunaseră în faţa clădirii unde avea loc Adunarea. Această atmosferă incendiară a susţinut totodată pe reprezentanţii partidei naţionale care au convocat o şedinţă la hotelul „Concordia”, unde au hotărât să propună Adunării ca domn al Ţării Româneşti tot pe Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei. În dimineaţa zilei de 24 ianuarie, reprezentanţii Partidei naţionale au propus convocarea unei şedinţe secrete pentru desemnarea candidatului, care a fost acceptat în unanimitate, deputaţii conservatori fiind nevoiţi să cedeze voinţei poporului. Trecându-se la vot, toate cele 64 de buletine purtau numele celui ales la 5 ianuarie în Moldova, realizând astfel una din cele mai importante file din istoria românilor. Astfel, Alexandru Ioan Cuza devine domnitor al ambelor Principate, respectiv Moldova si Tara Românească. Au urmat apoi trei ani de complicate actiuni diplomatice externe pentru recunoasterea Unirii Principatelor. Abia in anul 1862 Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei au primit recunoastere internatională cu sprijinul nemijlocit al Frantei, respectiv al lui Napoleon al III-lea. In acelasi an 1862, Principatele Unite au primit numele de „România”, când Mihail Kogălniceanu avea să rostească memorabila frază „Unirea naţiunea a făcut-o”. Punând bazele României moderne, Unirea Principatelor din anul 1859 a însemnat o etapă esenţială pe drumul unităţii naţionale, a cărei întregire deplină avea să se înfăptuiască la Alba Iulia, pe 1 Decembrie în anul 1918.
De cativa ani, mai exact din 2012, la Bistrita ziua de 24 Ianuarie se sarbatoreste într-un spatiu situat în Piata Unirii, dupa ce un primar incult a mutat bustul lui Cuza de la IJP fără să stie că numele pietei se revendică de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 si nu are nimic comun cu Unirea Principatelor.
De aceea, noua administratie a Bistritei ar trebui să procedeze la ridicarea in Piata Unirii a unui monument simbol, evocator al Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 .
acest „Monument al Unirii” ar putea fi realizat sub in forma de obelisc placat cu marmură având înăltimea totală (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm . Obeliscul propriuzis se la soclu până în vârf ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar împreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri).
Pe trei dintre laturile obeliscului se vor putea amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latura pot fi trecute numele delegatilor din Bistrita-Nasaud participanti la marea adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, dând astfel o personalizare locală monumentului unirii.
Pe soclul monumentului se va putea monta un basorelief din bronz executat după imaginea fotografică a Marii Adunari de la Alba Iulia, avandu-i in prim- plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea .
Bustul lui Cuza din Piata Unirii trebuie sa fie mutat inapoi la IJP, unde se mai află incă soclul de marmură de pe care a fost dislocat in 2012 de către fostul primar Ovidiu Cretu, cu atât mai mult cu cât chiar argumentele celui care a făcut această mutare idioată sunt tot atât de idioate si contradictorii: ”Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud a comandat şi plătit această statuie. Statuia a fost amplasată în faţa Inspectoratului mai mult timp, pentru că Alexandru Ioan Cuza a pus bazele Poliţiei modern în România. Am adus-o în Piaţa Unirii nu cu referire la Unirea Principatelor Române, ci la Marea Unire. Aici, reprezentanţii Bistriţei la Unirea din 1 decembrie 1918 au primit credenţialul, adică mesajul de unire cu ţara”.
In plus bustul lui Cuza dezvelit in 2004 la IJP Bistrita-Năsăud avea intre altele si rolul de a pune in valoare sediul politiei, o cladire fara personalitate, care seamănă mai degrabă cu un bloc de garsoniere construit in stil comunist.
(Vezi: https://timponline.ro/afla-de-ce-alexandru-ioan-cuza-%E2%80%9Disi-merita-locul%E2%80%9D-in-piata-unirii/)
Cum doamna perfect, n a știut citi de pe hârtie?
Cum vă permiteți să spuneți așa ceva?
Nici cu mecanicul Floren nu mi-e rușine! Face propoziții de clasa IV-a.