Someşul Mare, poluat pe o distanţă de circa zece km cu noroi de mină. Autorităţile locale, în alertă

Poluarea de pe Someşul Mare a fost observată în cursul zilei de luni de pescari care au sesizat autorităţile că apa râului s-a înroşit.

”Dezastru ecologic pe Someşul Mare! Situaţie fără precedent pe cursul Someşului Mare. Hoţii de fier vechi au dat din nou lovitura la fostele mine. În urma acestora, un rezervor plin cu minereu din vechiile exploataţii a fost spart, iar o cantitate impresionantă s-a deversat în Someş. Contactaţi, cei de la OGA au confirmat deversarea necontrolată şi în acest moment sunt în teren pentru a monitoriza situaţia. Şi celelalte organe, respectiv Garda de Mediu şi APM, au intrat în alertă. Este clar că fauna piscicolă este compromisă pentru mulţi ani de aici înainte”, a spus purtătorul de cuvânt al PER Bistriţa-Năsăud, Marius Rus.

Contactat telefonic, şeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud, Petru Drăgan, a declarat, marţi, că hoţii de fier vechi au vrut să ajungă în interiorul minei ca să fure şine vechi, iar ca să poată intra au spart gura betonată ca să se evacueze apele uzate.

“Hoţii au spart galeria noaptea ca să curgă apa şi să poată intra şi să ia fierul vechi. Nu puteau intra dacă era galeria plină cu apă. Cei de la Conversmin SA (companie care s-a ocupat de închiderea minei Rodna –n.r.) şi-au făcut închiderile, au redirecţionat apa în puţuri, dar că hoţii au spart-o ca să poată intra. Apele uzate din interior, adunate la nivelul galeriei 800, au ajuns în Someşul Mare. Noi suntem cu oamenii în procesul de monitorizare, am anunţat şi Conversmin. Au fost şi ei au văzut ce se întâmplă şi supraveghem cu toţii zona”, a spus Drăgan.

El a declarat că, deocamdată, nu este mortalitate piscicolă. “Poluarea e mai mult spectaculoasă datorită coloraţiei. Oxizii de fier, mangan şi ceilalţi care ajung în emisar sunt relativ neutri din punct de vedere chimic, nu au concentraţie periculoasă. Însă, în ce priveşte analizele chimice, nu pot să vă dau prea multe detalii fiindcă nu am nici eu. Sunt în lucru probele în laborator. Nu cred că apa ar fi periculoasă pentru animale dacă acestea ar bea din ea. Noi am mai avut astfel de situaţii şi în trecut, s-au mai repetat anul trecut tot din cauza deschiderilor ilegale a minelor, dar nu am înregistrat mortalitate sau îmbolnăviri. Sigur că acest lucru nu înseamnă că nu se poate întâmpla de acum încolo”, a declarat Petru Drăgan.

Potrivit sursei citate, specialiştii SGA monitorizează poluarea continuu. “Am fost sesiuzaţi luni şi de atunci monitorizăm. Marţi, unda de poluare e la Rodna şi se îndreaptă spre Sîngeorz-Băi. Probabil se va atenua după Sîngeorz-Băi. Din experienţa de până acum, se va atenua”, a spus Drăgan.

SGA Bistriţa-Năsăud a sesizat şi Poliţia care a început o anchetă. “Obiectivul (Mina Rodna- n.r.) nu ne aparţine. El trebuie să fie apărat de cel care îl are în proprietate. Noi ne ocupăm de ape şi am anunţat Poliţia şi care face o anchetă şi vom vedea ce se întâmplă. Am înţeles că şi cei de la Conversmin au depus şi ei o plângere”, a spus el.

Drăgan a adăugat că, pentru a nu se mai repeat astfel de situaţii, trebuie închise din nou gurile de mină. “Gurile de mină au fost închise când s-a încheiat activitatea minieră de acolo, dar nu ştiu ce trebuie făcut, poate o monitorizare mai strictă din partea proprietarilor ar trebui. Erau guri betonate şi hoţii s-au deplasat probabil cu picamere, cu scule performante, Dumnezeu ştie cu ce. Noi nu avem competenţă pe zona minieră. Nici nu avem ce căuta acolo fiindcă e o zonă cu potenţial de prăbuşire. Mă mir că nu s-au întâmplat alte dezastre”, a spus Drăgan.

Potrivit sursei citate, poluarea de pe Someşul Mare se întinde acum pe 10 km.

“Aş putea spune că, acum, poluarea se întinde pe 10 km. Râul Someşul Mare e poluat cu elemente rezulatate din noroi de mină acumulat în perioada 1990-prezent. Coloraţia este cea care dă partea spectaculară. Noi am anunţat toate primăriile din aval şi suntem atenţi, în funcţie de rezultatul probelor de laborator, să-i anunţăm pe cei de la firma de apă (SC Aquabis SA-n.r.) şi oraşul Beclean care se alimentează cu apă din Someşul Mare. Ar putea fi direct afectaţi locuitorii din Beclean. Noi suntem pregătiţi să-i anunţăm. Nu are sens să facem panică inutilă, dar pe de altă parte, dacă se va apropia unda de oraş, vom anunţa şi cei de la Aquabis vor lua măsuri”, a spus Drăgan.

ACTUALIZARE

Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa a transmis într-un comunicat:

”Dispeceratul Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud (SGA Bistriţa-Năsăud) a fost sesizat cu privire la scurgerea de ape de mină dintr-o galerie închisă din perimetrul minier Valea Vinului. Reprezentanţii SGA Bistriţa-Năsăud  s-au deplasat în teren în vederea verificării aspectelor sesizate, constatând modificarea accentuată a aspectului apei pe pârâul Valea Băilor şi pe râul Someşul Mare, acestea având o culoare ruginie. Nu a fost semnalată mortalitate piscicolă. S-a identificat sursa de poluare ca fiind Galeria Gheorghiu  – cota 800 de metri, din perimetrul minier închis Valea Vinului, de unde se scurgeau ape de mină, ca urmare a deteriorării lucrărilor de închidere a galeriei. Au fost prelevate probe de apă pentru determinarea concentraţiilor indicatorilor specifici acestui gen de poluare, în vederea evaluării impactului. A fost convocat reprezentantul SC Conversmin SA, deţinătorul perimetrului minier, în vederea stabilirii împrejurărilor privind producerea evenimentului şi luarea măsurilor operative ce se impun. Prin procesul-verbal încheiat, acesta şi-a asumat realizarea cu maximă urgenţă a lucrărilor necesare în subteran, pentru sistarea scurgerilor de ape de mină şi evitarea repetării acestui fenomen. Evenimentul este monitorizat în continuare”.

Exploatarea Minieră Rodna nu mai funcţionează din 2006. În 2007, mai rămăseseră doar 150 de angajaţi care au scos din mină ce rămăsese înainte să se sisteze producţia. Din 1 ianuarie 2007, s-au sistat, de altfel, şi subvenţiile de la stat pentru sectorul minier. În anul 1989, la Exploatarea Minieră Rodna lucrau peste 2200 de oameni dintre care jumătate coborau în subteran.

Potrivit cărţii „Din istoria mineritului în România”, de N. Maghiar şi St. Geţeanu, „pe timpul romanilor la Rodna se extragea plumb”.

În aceeaşi lucrare se menţionează că zăcămintele de minereuri neforoase complexe au origine hidrotermală, fiind cantonate în sisturile şi calcarele cristaline şi la contactul acestora cu andezitele. În 1308, minele de la Rodna au devenit propietate regală, iar în anul 1327 Carol Robert a dispus ca venitul din minerit să fie trimis reginei la Baia Mare. Ajunşi în posesia acestui ţinut, Petru Rareş şi apoi fiul lui Ilieş, au exploatat minele de aur de la Rodna. Exploatarea minereului se făcea prin 16 galerii de coastă.

Foto: Marius Rus (PER Bistriţa-Năsăud)