10 ani de la incendiul care a cuprins simbolul Bistriței. Ce spun preotul Krauss și primarul Crețu

(VIDEO) La împlinirea unui deceniu de la incendiul care a afectat grav simbolul Bistriței, în Biserica Evanghelică a avut loc o rugăciune ecumenică pentru comemorarea acestui trist eveniment din istoria oraşului, la care au luat parte preoți de mai multe confesiuni, dar și oficialități.

La 19.40, ora când acum zece ani flăcările au cuprins turnul și biserica, au bătut clopotele. ”Era sfârșitul unei zile fierbinți. Îmi amintesc că la prima comemorare nu aveam clopote și au tras clopotele la toate bisericile din Bistrița, un fapt care și astăzi mă emoționează. A fost semnul unei solidarități nemaivăzute. În amintirea tragicului eveniment, să ascultăm glasul clopotelor”, a spus preotul paroh al Bisericii Evanghelice CA, Johann Dieter Krauss.

El a rememorat acele clipe: ”În 1857, a izbucnit un grozav incendiu pe strada Lemnelor, actuala Liviu Rebreanu, care s-a întins pe străzile principale, cuprinzând și turnul Bisericii Evanghelice, dar biserica a putut fi salvată de niște oameni curajoși și hotărâți. În acea vreme era preot Michael Muller și de multe ori când mă gândeam la această catastrofă îmi puneam întrebarea: oare ce o fi fost în sufletul acelui părinte Muller când și-a văzut turnul în flăcări? Ei, aveam să experimentez și eu. Ce a fost în sufletul meu în acea seară de 11 iunie 2008 nu vă pot spune pentru că nu există cuvinte pentru asta, dar ceea ce mă frământa îi frământa pe toți bistrițenii și pe frații și surorile noastre de peste mări și țări. La 19.40 a început o luptă, dar și un miracol, minunea de la Bistrița. Un inginer care cunoștea biserica aidoma propriului buzunar le-a spus pompierilor că dedesubt arde o pădure întreagă și că trebuie să urce acolo, au stins incendiul dinăuntru. La două minute după ce au stins flăcările, rezervele de apă erau epuizate. Dacă nu avea această prezență de spirit, probabil că ar fi ars toată biserica și nu rămâneau decât pereții negri de fum, ca la Biserica Neagră din Brașov în 1689. Lipsa vântului ne-a ferit ca întregul oraș să ardă și niciun om nu a avut de suferit de pe urma incendiului. Minunea a continuat pentru că încă din acea noapte s-au discutat măsurile urgente care se impuneau și a doua zi se amenaja șantierul. Nu aveam bani pentru reparații, dar am început pentru că a fost o mare încredere. Este doar începutul poveștii, iar după un an s-au amplasat noile clopote și de atunci ne bucurăm auzindu-le”.

”În acele ceasuri cumplite am trimis către Dumnezeu multe rugăciuni, iar după aceea nenumărate. Faptul că astăzi stăm în această biserică demonstrează că Dumnezeu ne-a ascultat. Au fost multe momente în care am fost tentat să pierd încrederea și curajul, dar acel eveniment a dezlănțuit o solidaritate nemaicunoscută, imensă. Mulțumesc tuturor pentru ea, poate că altfel pierdeam speranța. Și astăzi mi se face pielea găinii când mă gândesc la acele momente, dar Dumnezeu ne-a ocrotit. A început un proces de vindecare a inimii Bistriței, care în acea seară a ars. Să avem grijă, prilejurile în care aprind incendii sunt multiple. Nu numai incendiile unor clădiri, ci și incendiile din inimile oamenilor, din societate”, a mai spus Johann Dieter Krauss.

Primarul Ovidiu Crețu a spus: ”A fost o tragedie pentru Bistrița. Acum zece ani eram la un spectacol la Sala Polivalentă și s-a auzit că arde Biserica Evanghelică. Am văzut aici mii de oameni în lacrimi, plângeau văzând cum dispare simbolul Bistriței. Se citea în ochii lor deznădejdea. Am avut un pic de șansă că nu a suflat vântul, că apa a ajuns. Când s-a terminat de stins incendiul s-a terminat și apa din cele două rezervoare de pe Dealul Florilor. Am finanțat și noi, am reușit printr-un teledon să mobilizăm firme și oameni, s-au mobilizat și sașii din diaspora, s-au mobilizat Episcopia, Parohia, s-a mobilizat orașul, era o voință puternică de a reface ceea ce a stricat focul. Până la incendiu priveam ca pe ceva veșnic biserica, de care are grijă părintele. Incendiul ne-a trezit, a fost o palmă din ceruri care ne-a șocat și care ne-a arătat că dacă nu avem grijă de lucrurile noastre ele pot dispărea. Cu finanțări în marea majoritate de la municipiu am reușit să finalizăm turnul și să realizăm lucrările de stabilizare. Am obținut și fonduri europene pentru restaurare, circa 3 milioane de euro, și suntem în procedură de atribuire a contractului. Sunt două firme care se contestă, vom parcurge toți pașii procedurii legale și cel târziu în august vom preda amplasamentul constructorului. Sunt multe lucrări de făcut, în special la mobilierul de foarte mare valoare, care trebuie pus în valoare pentru că este un tezaur”.

El a menționat că peste 3 milioane de euro au fost investite până acum pentru refacerea Bisericii Evanghelice, din care circa 2,5 milioane de la bugetul local. ”Numai schela pentru turn ne-a costat aproape 300.000 de euro. Cu taxa percepută pe lift, în primii doi ani de funcționare liftul s-a amortizat. A fost o idee bună, o încercare reușită, devenind unici de la Viena până la Moscova. Este o atracție importantă pentru turiști”.

În seara zilei de miercuri, 11 iunie 2008, în jurul orei 19.40, la Biserica Evanghelică din Bistriţa s-a declanşat un incendiu devastator. Acesta a distrus şarpanta şi învelitoarea turnului, acestea prăbuşindu-se, o parte în exteriorul turnului, dar cea mai mare parte în interior, peste bolta ce acoperea ”sala muzeu de la baza turnului”. Au fost distruse şi planşeele din lemn de la nivele intermediare, producându-se şi prăbuşirea clopotelor şi a mecanismelor ceasului. Focul s-a extins şi la şarpanta navei centrale, distrugând o parte a valoroasei şarpante gotice. Pompierii, prezenţi la faţa locului din primele momente ale izbucnirii incendiului, cu mare greutate au reuşit să limiteze distrugerile, în special la şarpanta navei, împiedicând astfel producerea unui dezastru. Focul nu a pătruns în interiorul bisericii, obiectele de cult şi orga aflată în lăcaş rămânând intacte. Incendiul a fost stins după ce zeci de pompieri s-au luptat peste trei ore cu flăcările. După degajarea resturilor din interiorul turnului s-a constatat că cele două clopote s-au topit din cauza temperaturilor ridicate. Pagubele au fost estimate la aproximativ un milion de euro.

Biserica Evanghelică a intrat apoi într-o nouă eră de reconstrucţie, turnul fiind reabilitat iar anul acesta vor începe lucrările de restaurare a interiorului. Prin refacerea turlelor şi acoperişului, înlocuirea clopotelor şi orologiului (distruse în timpul incendiului devastator din 11 iunie 2008), monumentul a capătat o nouă înfăţişare. Au fost realizate şarpanta de la nava bisericii, învelitorile pentru turn, lucrări de pietruire, zidării, zugrăveli, etc; a fost consolidată partea superioară a turnului şi balconul exterior. Pentru ca oamenii să poată vedea de la mare înălţime panorama Bistriţei, în 2012 a fost dat în folosinţă liftul care urcă în turnul Bisericii Evanghelice şi care a costat aproximativ 70.000 de euro. Turnul Bisericii Evanghelice a fost sfinţit în 8 decembrie 2012, după finalizarea lucrărilor de reabilitare. Biserica Evanghelică şi turnul ei, proprietate a Parohiei Evanghelice Confesiunea Augustană, au trecut în administrarea municipalităţii, în vederea reabilitării şi folosirii monumentului în scop ecumenic, cultural şi turistic. Turnarea celor trei clopote s-a făcut la 30 iulie 2009 şi au fost aduse la Bistriţa în data de 25 septembrie 2009. Noul orologiu din turn, unul de dimensiunea unei genţi diplomat şi ghidat de GPS, a fost dat în folosinţă în 2011. Clopotele, inscripţionate cu câte un verset biblic, au fost sfinţite în ziua de 11 octombrie 2009.