În Galileea acelor timpuri era o mare ocară să nu ai copii, iar cei doi s-au rugat Lui Dumnezeu să-i scape de ruşinea lumii şi să le binecuvânteze casa cu un copil. Ei au promis că, dacă se va naşte, pruncul va fi dedicat lui Dumnezeu. Intrarea în Templul Legii a Maicii Domnului s-a întâmplat într-o zi de 21 noiembrie, pe când Maria avea doar trei ani, iar părinţii împlineau astfel promisiunea făcută de Dumnezeu.
Maria a petrecut 12 ani în Templul din Ierusalim, alături de alte fecioare, de văduve şi de preoţi, rugându-se şi citind Sfânta scriptură, până când Arhanghelul Gavriil i-a adus vestea Cea Bună, că -L va naşte pe Iisus, fiul lui Dumnezeu. După ce a plecat de la Templu, Maria s-a logodit cu dreptul Iosif, o rudă mai vârstnică, cel care a fost protectorul ei şi martorul miracolului naşterii pruncului Iisus.
Prima dată, Aducerea Maicii Domnului la Templu s-a celebrat în secolul al VI-lea. Se spune că ziua de 21 noiembrie reprezintă data sfinţirii unei biserici (în anul 543), lăcaş care poartă acest hram, construit lângă zidul ruinat al Templului în care s-a rugat Maica Domnului.
În cinstea sărbătorii, numeroase lăcaşuri religioase poartă hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică.
În această zi se fac previziuni despre oameni şi vreme, oamenii se împacă unii cu alţii prin iertare. Există superstiţia că dacă pui la icoane un vas cu apă şi aprinzi o lumînare, apa respectivă poate fi bună la diverse boli, ca leac. De Ovidenie se ung uşile şi ferestrele cu usturoi împotriva relelor şi farmecelor care acum încep să lucreze.
Se fac pomeni pentru cei înecaţi şi pentru cei morţi fără lumînare. Cei care ţin Ovidenia vor avea belşug în casă.
Adaugă comentariu