Un utilaj performant care cântăreşte 24 de tone lucrează fără întrerupere zilele aceste la Sânmihaiu de Câmpie ca să scoată din pământ sfecla de zahăr plantată pe o suprafaţă de 25 de hectare. Valorează nu mai puţin de 800.000 de euro şi face în câteva zile munca a o sută de oameni care ar avea nevoie de cel puţin o lună ca să-l egaleze.
Utilajul aparţine fabricii de zahăr de la Luduş şi a fost închiriat de ferma ce aparţine familiei primarului Ioan Mathe. „În judeţ nu există un astfel de utilaj. Aparţine fabricii de zahăr de la Luduş şi e cel mai 
performant. E ca o uzină. Un singur om o conduce, iar maşina scoate sfecla din pământ, o curăţă, o taie de frunze şi o descarcă în remorci. Lucrează ziua şi noaptea. Azi noapte a lucrat un mecanizator, ziua altul. Tot timpul se lucrează. Utilajul scoate sfecla indiferent de anotimp, chiar dacă e rece sau îngheţat. Totul e hidramat, nu are curele, nu are nimic”, a spus Ioan Mathe.
Potrivit primarului din Sânmihaiu de Câmpie, un om poate scoate sfeclă de pe cel mult 10 ari pe zi. „Utilajul acesta face munca a sute de oameni. Sfecla de pe 25 de hectare, cu o sută de oameni nu o scoteam într-o lună. Utilajul scoate sfecla de pe 7-8 hectare pe zi dacă are mijloace de transport. Am scos de pe 12 hectare în 48 de ore. În zilele noastre nu mai putem face agricultură decât mecanizat. Cine nu poate să nu se apuce fiindcă forţă de muncă nu este şi nu mai lucrează nimeni la scos sfecla manual. E una din cele mai grele culturi, dar şi cea mai pretenţioasă şi mai bine plătită”, a spus el.
În Bistriţa-Năsăud, familia Mathe este singura din judeţ care a cultivat sfeclă de zahăr pe o suprafaţă mare şi are contract cu fabrica de zahăr de la Luduş.
„Sper ca anul viitor să cultive mai mulţi fermieri. Am avut o discuţie cu directorul fabricii din Luduş care mi-a spus că, dacă ar cultiva mai mulţi, ar aloca utilaje în zona judeţului nostru fiindcă e foarte greu de transportat un utilaj mare. Acesta are 24 de tone şi e greu să-l aduci 75 de km de la Luduş până în Bistriţa-Năsăud pentru 10-15 hectare. Nu prea rentează. Eu îi încurajez pe oameni să cultive sfeclă fiindcă e cultura care are printre cele mai sugure pieţe de desfacere, la fel ca şi tutunul”, a spus el.
Pentru cultivarea sfeclei de zahăr e nevoie de arătură foarte adâncă, la 30.40 de centimetri şi de circa 800 de kilograme de îngrăşăminte la hectar. În timpul verii, cultura are nevoie de 6-7 tratamente: trei ierbicidări, fungicide, insecticide. Cultura este însă rentabilă fiindcă subvenţia este mare, undeva la 800 de euro pe hectar. În plus, piaţa de desfacere este asigurată.
Zona de câmpie a judeţului Bistriţa-Năsăud este cea mai potrivită pentru cultivarea sfeclei de zahăr, însă, din păcate, nu se mai cultivă decât la Sânmihaiu de Câmpie.
Si ce folos de utilaj atata timp cat politrucii jud BN nu au stiut sa isi pastreze fabrica de tucar de la LECHINTA. In 1991 si 92 imediat dupa ce am primit pamantul bunicului meu inapoi, eu si familia am fost primii care am plantat si recoltat sfecla pe 7 ha de teren. Am avut chiar si un contract cu penitenciarul Bistrita. Cine nu crede sa caute presa vremii. Restul sunt povesti.