A murit Jean Pădureanu! Biografia ”Lordului”

Fostul președinte al Gloriei Bistrița, Jean Pădureanu, cel mai longeviv conducător de club din fotbalul românesc, supranumit ”Lordul”, cetățean de onoare al municipiului, a trecut la cele veșnice la vârsta de 80 de ani, după o grea suferință în ultima parte a vieții sale. Jean Pădureanu a închis ochii pentru totdeauna la miezul nopții de joi 29 spre vineri 30 decembrie, pe un pat de spital.

În ultima vreme a fost internat la Secția de Oncologie al Spitalului Județean Bistrița, el suferind de un cancer generalizat, care s-a adăugat altor boli pe care le-a purtat pe picioare de-a lungul vremii: diabet, probleme cardiace, Alzheimer.

Recent, i-a fost detectat recent un cancer la ficat, boala s-a extins într-o metastază, era hrănit doar prin perfuzii, reușea numai să bea apă, iar comunicarea cu cei din jur a devenit aproape imposibilă, potrivit gsp.ro. Lui Pădureanu i s-a administrat în mod constant morfină pentru a-i mai atenua din dureri și avea rare momente în care îi recunoștea totuși pe cei din familie.

Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

Aici mesajele de condoleanțe.

Aici programul funeraliilor.

Aici puteți citi interviul realizat de Timp Online cu Jean Pădureanu, poate ultimul din viața sa, în ziua în care acesta a împlinit 80 de ani.

Jean Pădureanu, 1936-2016

Jean Pădureanu s-a născut în 22 martie 1936 la Băilești, jud. Dolj. Ca jucător, a evoluat la Băilești, în Craiova la 7 Noiembrie și Universitatea, în București la CCA-Steaua și la Gloria Bistrița, unde în perioada 1958-1970 a fost unul dintre componenții de bază ai echipei. Când a ajuns în Bistrița, a fost așteptat cu o birjă la gara din Sărățel. Simțind aerul tare al Ardealului, Jean Pădureanu a spus: ”Eu de aici nu mai plec!”.

Din 1964, când era încă jucător activ, a devenit vicepreședinte al clubului bistrițean, preluând între timp funcția de președinte. Sub comanda sa, echipa a obținut cele mai mari performanțe din istoria clubului: promovarea în prima divizie în 1990 și prezența neîntreruptă pe prima scenă a fotbalului românesc timp de 21 de ani (cea mai bună clasare în anul 2003, locul 3), câștigarea Cupei României în 1994, încă o finală în 1996, participări în cupele europene. În 1994 a primit titlul de cetățean de onoare al Bistriței. A fost numit în toamna anului 1995 președinte al grupării Rapid București, revenind la Gloria în 1997.

În iulie 2012, activitatea lui Jean Pădureanu, care era și director general, a fost restrânsă la nivelul atribuţiilor de preşedinte al Consiliului Director. La începutul anului 2013, ”Lordul” a rămas doar președinte de onoare. În 22 ianuarie 2013, la propunerea președintelui CJ Radu Moldovan, Adunarea Generală a ACF Gloria a decis ca stadionul să se numească ”Jean Pădureanu”, în semn de apreciere pentru întreaga sa activitate. Jean Pădureanu s-a retras oficial în 3 mai 2013, în cadrul unei festivități care a avut loc pe stadionul ce îi poartă numele, în prezența oficialităților locale, județene și a vicepreședintelui de atunci al LPF Alexandru Boc.

În 4 martie 2014, Jean Pădureanu a fost condamnat definitiv la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare, pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani, în dosarul privind transferul unor jucători. Din cauza problemelor de sănătate, Jean Pădureanu a fost încarcerat la Spitalul Penitenciarului Jilava. El a fost eliberat condiționat în 18 iunie 2015. În perioada în care a fost închis, clubul pe care l-a condus, ACF Gloria 1922 Bistrița, a intrat în faliment și a fost dezafiliat de FRF.

Jean Pădureanu a fost considerat unul dintre fondatorii „Cooperativei”, un sistem de aranjare a meciurilor în prima divizie fotbalistică, prin care erau stabilite echipele care retrogradau, dar şi unele dintre cele de la vârful ierarhiei.

Jean Pădureanu se confesa acum câțiva ani, înainte de dispariția Gloriei Bistrița: ”Criza ne-a dus în situaţia asta. Mi-ar părea foarte rău să nu supraviețuim, pentru că am pus suflet foarte mult şi n-am fost preocupat să fac avere. Aş regreta şi m-aş răsuci şi-n mormânt, dacă această echipă ar dispărea. Cum să nu fi putut să mă îmbogăţesc? Nu regret însă că n-am făcut-o. Cu 25-30 de ani în urmă, tot pe acest motiv a divorţat soţia de mine. N-am avut copii şi mi-a pus problema asta: să pun pentru ziua de mâine. ”Cooperativa?” Erau invidioşi. Ziceau ”Uite unde au ajuns ţăranii ăştia de la Bistriţa!” şi începeau să înflorească între ei că Pădureanu a făcut-o pe aia, a făcut-o pe aia… poveşti. Ce-am făcut rău au fost doar nişte reciprocităţi. Au fost fără bani, fără nimic. Cu asta am greşit. Aşa erau vremurile. Gloria le-a început? Le-au făcut cluburile mari. Dacă alţii reuşeau să ia campionate şi cupe trebuia să copiez ceva. Nu a existat ”Cooperativă”. Astea sunt poveşti. În ”Cooperativă” trebuiau să fie 5-6 inşi. Nu puteai să satisfaci problemele tuturor. Cel mai mândru sunt pentru cei 21 de ani în care Gloria nu a retrogradat, alături de Dinamo şi Steaua. Am învăţat de la Ion Alecsandrescu, care a fost un conducător model pentru mine. Dânsul s-a ocupat mult de educaţia mea. Mi-a spus mereu să nu neglijez relaţiile cu oamenii importanţi din fotbal, dar să ţin cont de calitate. Şi de la domnul Turtureanu, de la Dinamo, am avut mult de învăţat. Aveau o educaţie aristrocratică. Am ţinut cu CCA, unde am şi jucat, alături de Ienei şi o generaţie de excepţie a fotbalului românesc. Am ajuns la Bistriţa ca jucător şi m-a atras tot ce înseamnă Ardealul şi Bistriţa. Mi-a schimbat caracterul. Oltenii sunt mai repeziţi, cu o doză de răutate şi de mahalagism, dar întind coarda cât să le fie bine. Omenia bistriţenilor, au ştiut să-mi fie aproape, am acceptat să mă certe când greşeam… Astăzi sunt mai ardelean decât foarte mulţi ardeleni. Am făcut şi prostii, dar nu am luat bani niciodată! Nu sunt un ţepar. Urăsc ţeparii! Când vedeam că jucătorii se înţeleg între ei pe teren pentru că le convenea un rezultat, nu mă mai băgam. Am pus mult suflet. Asta în primul rând. Echipa asta a fost sufletul meu. Nu m-am ţinut de găinării financiare, nu mi-am însuşit bani din transferuri”

Cifrele carierei lui Jean Pădureanu

gsp.ro prezintă cele mai importante cifre ale carierei lui Pădureanu: 58 de ani a petrecut Pădureanu la Gloria, ca jucător, vicepreşedinte sau preşedinte / 3 e cel mai bun loc ocupat de Bistrița lui Pădureanu în Liga 1: s-a întâmplat în sezonul 2002-2003 / 2 e numărul trofeelor cucerite de Gloria, cu Pădureanu la pupitru: Cupa României (1994) și Cupa Ligii (2000) / 10 jucători importanți aduși de Tata Jean la Bistrița: Gabi Balint (’78-’80), Lucian Sânmărtean (’87-’03, ’09-’10), Viorel Moldovan (’89-’93), Daniel Iftodi (’89-’92, ’93-’94, ’94-’95, ’96-’97, ’03-’06), Costel Câmpeanu (’92, ’94-’05), Mihail Majearu (’93-’94), Emilian Dolha (’96-’99, ’12-’13), Ovidiu Maier (’97-’98), Ionel Ganea (’98), Ciprian Tătărușanu (’07-’09) / 5 antrenori notabili angajați de Pădureanu la Gloria: Constantin Cârstea (’92-’93, ’94-’96, ’97-’02, ’04-’05), Remus Vlad (’90-’92, ’93-’94, ’96-’97, ’02-’04), Florin Halagian (’09-’10, ’11), Laurențiu Reghecampf (’10), Marius Șumudică (’10)

2016, un an negru pentru fotbalul românesc

Pe lângă Jean Pădureanu, au închis ochii pentru totdeauna, printre alții, fostul mare internațional Daniel Prodan, Teofil Codreanu – jucător de anvergură al Rapidului, mijlocașul camerunez Patrick Ekeng (Dinamo, decedat pe teren), fostul portar de legendă al Petrolului Vasile Sfetcu, fostul președinte al clubului Corvinul Hunedoara Gelu Simoc, legenda dinamovistă Constantin Frățilă, fostul președinte al FC Argeș Constantin Stroe.

Alți mari dispăruți ai anului 2016

Regina Ana a României, actorii Mircea Albulescu, Marin Moraru, Radu Beligan, Sebastian Papaiani, George Alexandru şi Ioan Gyuri Pascu, pictorul Paul Gherasim, matematicianul Solomon Marcus şi profesorul Ion Ianoşi, istoricul Mihnea Berindei, coregraful Cornel Patrichi, scriitorii Silvia Kerim, Romulus Rusan şi fostul lider liberal Radu Câmpeanu se numără printre personalităţile care au decedat în 2016.