Ce prevede programul de guvernare al PSD

Programul de guvernare al PSD, un document de 173 de pagini, estimează că economia românească va creşte cu 5,5%, în medie, în următorii patru ani, ritm mult mai mare decât cel anticipat de analiştii economici, pe baza creşterii salariilor bugetarilor, a creşterii investiţiilor publice şi a reducerii taxelor. Documentul cuprinde aprobarea unui Cod Economic valabil timp de cinci ani prin acord între toate partidele, o Lege a Prevenţiei care să protejeze firmele de sancţiuni de la prima abatere şi plata tuturor taxelor online.

Prin programul de guvernare, PSD se angajează, printre altele, să mărească pensiile şi salariile, să elimine impozitul pe venit pentru mai multe categorii de salariaţi şi să construiască opt unităţi sanitare regionale cu specific de urgenţă.

Social-democraţii doresc înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii al României (FDSI), acesta urmând să fie sursă de finanţare pentru cele mai mari investiţii pe care PSD le doreşte în următorii patru ani. Programul de guvernare al PSD prevede majorarea salariului minim brut de la 1.250 lei la 1.750, până în 2020. De asemenea, punctul de pensie ar urma mărit de la 871,1 lei la 1.400. Potrivit PSD, impozitul pe venit ar urma să devină 10% de la 1 ianuarie 2018, pentru venituri mai mari de 24.000 lei anual, iar pentru cele mai mici de 24.000 de lei anual va fi eliminat.

De asemenea, impoziul pe venit va fi eliminat, de la 1 ianuarie 2017, pentru pensionarii care au mai puţin de 2.000 de lei brut pe lună, taxa fiind redusă la 10% pentru cei care depăşesc 2.000 de lei brut pe lună. Totodată, pensionarii ar urma să nu mai plătească contribuţiile la sănătate. Începând cu 2018, impozitul pe venit va fi eliminat pentru mai multe categorii de salariaţi, precum medici, artişti, scriitori, jurnalişti, notari, contabili care au venituri din activităţi independente de până la 24.000 lei anual. De această măsură ar urma să beneficieze şi cabinetele individuale, PFA-urile şi DDA-urile. PSD mai promite că impozitarea veniturilor obţinute de persoanele fizice din chirii, arendă, dobânzi, cedare de bunuri ar urma să fie reduse la 10%, în timp ce CASS va fi eliminat.

De asemenea, ponderea contribuţiilor sociale plătite de salariaţi urmează să scadă la 35%. În programul de guvernare al PSD se mai precizează că CAS-ul se va reduce cu 1,3%, contribuţiile pentru sănătate (CASS) scad cu 0,7%, în timp ce contribuţiile pentru şomaj, risc de accidente şi creanţe salariale vor fi eliminate. Social-democraţii mai doresc eliminarea impozitului pentru transferul proprietăţilor cu o valoare mai mică sau egală cu 200.000 de lei şi scăderea acestuia la 3% pentru cele cu o valoare mai mare de 200.000 lei.

Nu în ultimul rând, TVA general va fi scăzut, începând cu 2018, de la 20% la 18%, TVA pentru vânzarea de locuinţe va fi eliminat la 1 martie 2017, în timp ce TVA-ul pentru publicitate va fi redus de la 20% la 9% începând cu luna martie 2017. Totodată, impozitul pe terenul agricol va fi de 0%, iar dacă terenul va fi nelucrat doi ani consecutiv proprietarii vor trebuie să plătească 100 de lei/ha începând cu 1 ianuarie 2018. Social-democraţii promit eliminarea, începând cu 2018, a impozitului pe terenuri agricole lucrate şi impozit zero pentru tractoare şi utilaje agricole.

De asemenea, centrele de cercetare – dezvoltare vor fi scutite de la plata impozitului pe o perioadă de zece ani, în timp ce microîntreprinderile care au până la nouă angajaţi vor plăti un impozit de 1%. PSD mai doreşte să elimine, de la 1 ianuarie 2018, impozitul pe autoturisme (cc <1.600 cm cubi), motociclete, microbuze, autobuze, tractoare, remorci şi autovehicule de transport. Totodată, social-democraţii intenţionează să asigure 75% din cheltuielile cu chiria şi utilităţile (maxim 900 de lei/lună) pentru cei care îşi găsesc un loc de muncă la mai mult de 50 de km faţă de domiciliu. De această măsură ar urma să beneficieze doar familiile ale căror venituri sunt sub 5.000 de lei pe lună.

PSD promite dotarea fiecărui spital judeţean cu echipamente de imagistică moderne, echipamente pentru analizele de laborator şi paturi pentru arşi (6-10 paturi).

Sistemul de salarizare al medicilor urmează să fie revizuit, astfel că, de la 1 ianuarie 2018, un medic rezident ar urma să aibă un salariu brut de 1.200 de euro, un medic specialist gradul V clinic — 2.650 de euro, un medic primar gradul V clinic — 3.377 euro, în timp ce un medic primar gradul V ATI urgenţă va câştiga 3.600 euro. Totodată, asistenţii medicali ar urma să aibă parte de o creştere de salarială de sută la sută, infirmierii un salariu lunar de 2.150 lei, iar angajaţii cu studii superioare — 2.250 lei. Totodată, impozitul pe venit va fi zero pentru fiecare medic, indiferent de nivelul salariului pe care îl are.

PSD doreşte ca subvenţiile pentru fermieri să fie plătite la 15 octombrie în avans, iar restul să fie plată regulară în perioada 1 decembrie – 31 martie, măsură de care ar urma să beneficieze 950.000 de fermieri români şi care va duce la scăderea costului de producţie cu 10%. Social-democraţii mai promit refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii, dezvoltarea sistemului anti-grindină şi de creştere a precipitaţiilor şi creşterea absorbţiei fondurilor europene.

Direcţiile de guvernare ale PSD: # Mai mulţi români în clasa de mijloc; # Cetăţenii să beneficieze cu adevărat de creşterea economică: salarii mai mari, servicii medicale de calitate, educaţie de top, pensii cinstite; # Eliminarea a 102 taxe nefiscale; # Sprijinirea fermierilor pentru a nu mai importa alimentele pe care românii le pun pe masă; # Reindustrializare, locuri de muncă bine plătite în companii româneşti puternice; # 1 SRL gratuit, 1 leu capital social, o zi pentru înfiinţarea unei firme, cont bancar gratuit, e-semnătură gratuită; # România start-up – sprijinirea tinerilor, pentru a îi convinge că viitorul lor este aici acasă; # Creşterea anuală cu 20% a numărului de firme existente şi creşterea competitivităţii.

COD ECONOMIC PE 5 ANI, LEGEA PREVENŢIEI

Una dintre primele măsuri promise de PSD în programul de guvernare, este realizarea unui Cod Economic al României, care va conţine Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înfiinţare a Societăţilor Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic.

„Codul Economic al României va fi dezbătut în primul trimestru al anului 2017, cu patronatele, cu Asociaţiile Oamenilor de Afaceri şi cei care desfăşoară activităţi independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar şi cu ONG-uri, Autorităţi Publice Locale, alte autorităţi publice interesate, asociaţii ale cetăţenilor, firme de consultanţă interne şi internaţionale, toată clasa politică”, se arată în document.

Ulterior, codul va intra în dezbatere parlamentară din aprilie 2017, va intra în vigoare cel târziu de la 1 iulie 2017, iar măsurile cuprinse în actul normativ se vor aplica de la 1 ianuarie 2018, gradual până în 2022, prevede calendarul stabilit de PSD.

„Odată aprobat de Parlamentul României, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forţe politice din parlament, prin care nicio formaţiune politică să nu mai iniţieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod Economic al României, pentru cel puţin o perioadă de 5 ani de zile”, prevede programul de guvernare.

Un act act normativ promis de PSD este Legea prevenţiei, care va obliga autorităţile cu atribuţii de control „să procedeze în primul rând la educarea şi perfecţionarea antreprenorilor de orice fel, precum şi la prevenirea greşelilor de orice fel”.

Mai exact, o firmă nu va mai putea fi sancţionată de la prima abatere, ci va trebui mai întâi să beneficieze de îndrumare şi prevenire din partea angajaţilor Fiscului.

„Practic, scoatem cartonaşul roşu acordat direct şi îl înlocuim cu două cartonaşe galbene”, se arată în document.

CREŞTEREA SALARIILOR BUGETARILOR

La nivelul principiilor de guvernare economică, PSD mizează pe stimularea consumului, prin creşterea veniturilor populaţiei, şi a producţiei, prin reduceri de taxe şi investiţii publice.

PSD prevede în principal creşterea masivă a veniturilor bugetarilor, prin mai multe măsuri ce urmează să fie implementate din acest an.

Astfel, „creşterea salariului mediu pentru cei din sectorul public va fi de 20% până la 1 iulie 2017, alţi 20% începând cu 1 iulie 2018 şi 8% începând cu 1 iulie 2019”, prevede programul de guvernare.

Stimularea salariilor bugetarilor vine în contextul în care, pentru 2016, prognozele oficiale arată că venitul mediu brut lunar din sectorul bugetar a ajuns la 3.231 lei, nivel cu 22,6% mai mare decât câştigul brut din sectorul concurenţial, care include companiile.

PSD admite că majorare va creşte semnificativ povara cheltuielilor de personal în cadrul bugetului public.

„Vom ajunge astfel, de la o alocare de 7,8% din PIB astăzi, pentru cheltuielile de personal din sistemul public, la 9,5% din PIB în 2019”, estimează programul de guvernare.

Pe lângă salarii, bugetarii vor primi şi alte stimulente. PSD promite că toţi bugetarii „vor beneficia anual, începând cu primul semestru din 2017, de un tichet de vacanţă egal cu valoarea salariului minim brut din acel an”, care va putea fi utilizat doar în România.

De asemenea, plata orelor suplimentare şi a gărzilor va fi obligatorie, dacă salariatul nu va solicita convertirea acestora în zile libere şi „dacă acestea au fost cerute expres de ordonatorii principali de credite”, în condiţiile în care, în prezent, pentru orele suplimentare se acordă zile libere în plus.

Programul de guvernare prevede şi realizarea unui fond de 5% din cheltuielilor de personal în fiecare instituţie publică pentru acordarea de bonusuri, „dar nu mai mult de un salariu pe lună pentru acei funcţionari publici cu performanţe bine cuantificate, conform unor indicatori dinainte stabiliţi şi aprobaţi de către conducerea şi sindicatele din acea instituţie publică”.

PSD estimează că, în urma măsurilor implementate, România va avea în 2020 „peste 1 milion de cetăţeni cu salariul brut mai mare de 1.000 euro, făcând parte deci din clasa de mijloc, faţă de mai puţin de 200.000, cât sunt în prezent”.

În plus, PSD promite că salariul mediu brut în România se va apropia in 2020 de 1.000 euro, comparativ cu 2.918 lei (648 euro) în octombrie 2016.

PSD şi-a propus şi creşterea accelerată a salariului minim pe economie, la 1.450 lei (322 euro) în 2017, 1.510 lei (335 euro) în 2018, 1.625 lei (361 euro) în 2019 şi 1.750 lei (389 euro) în 2020, aceasta fiind considerată „varianta pesimistă” a scenariului de evoluţie economică.

CREŞTERE ECONOMICĂ DE 5,5% PE AN PÂNĂ ÎN 2020

PSD promite că va asigura, pe perioada guvernării sale, o creştere economică medie de 5,5% până în 2020, ceea ce ar urca valoarea PIB la 1.014 miliarde lei (225 miliarde euro, la cursul actual) în 2020.

În 2015, valoarea PIB, revizuită recent, a fost de 160 miliarde euro, în timp ce, pentru 2016, valoarea PIB-ului României este estimată la 168,9 miliarde euro de către Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

Modelul propus de PSD pentru atingerea acestei performanţe economice este stimularea consumului.

„Încă din semestrul al doilea al anului 2015, România a intrat pe un trend de creştere economică de peste 5%, ca urmare a măsurilor de impulsionare a investiţiilor publice sau private, reducerii de taxe, dar şi ca urmare a măsurilor de creştere a veniturilor populaţiei. Aşadar, un ritm de 5,5% creştere economică va putea fi atins dacă acest model va fi continuat”, arată documentul PSD.

În programul detaliat al PSD, partidul se angajează să respecte plafoanele valabile la nivelul Uniunii Europene, menţinând deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB până în 2020 şi datoria publică în limitele actuale.

Concret, PSD estimează un deficit bugetar de 2,7% din PIB pentru 2017, 2,6% din PIB în 2018, 2,3% din PIB în 2019 şi 2% din PIB în 2020.

Economiştii PSD estimează să guvernul va obţine venituri suplimentare la buget de 22 miliarde lei prin aplicarea măsurilor promise în campanie, urmând ca măsurile să genereze venituri bugetare în plus de 99 miliarde lei în 2020.

SCĂDERI DE TAXE

PSD are mai multe promisiuni în materie de scăderi de taxe şi de simplificare fiscală. Astfel, numărul taxelor din România urmează să fie redus la cel mult 50.

Programul de guvernare prevede în continuare reducerea TVA de la 20% la 18% de la 1 ianuarie 2018, deşi TVA a scăzut deja la 19% de la 1 ianuarie 2017.

PSD promite şi introducerea unei cote TVA de 0% „pentru vânzarea de locuinţe, publicitate şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 martie 2017.

În prezent, România are trei cote de TVA: cota standard de 19% şi două cote reduse, de 9%, respectiv 5%, permise de Uniunea Europeană. PSD precizează, în programul de guvernare, că va introduce cota 0% în plus faţă de cotele actuale.

Potrivit programului detaliat, cota 0% va fi introdusă pentru tranzacţiile de valoare mai mică de 450.000 lei (100.000 euro), ceea ce ar stimula sectorul construcţiilor, care ar urma să genereze 50.000 de noi locuri de muncă.

De asemenea, accizele vor fi calculate, din 2018, la un alt curs de schimb, mai avantajos, fără a fi oferite detalii. În prezent, accizele aui fost îngheţate la un curs fictiv, de 4,73 lei/euro.

PSD promite şi alte facilităţi fiscale, precum extinderea scutirii de impozit de venit în sectorul IT şi pentru angajaţii cu studii medii, în condiţiile în care, în prezent, măsura se aplică doar pentru angajaţii cu studii superioare.

Programul de guvernare menţionează că, de la 1 decembrie 2018, toate taxele din România vor putea fi plătite online.

INVESTIŢII PUBLICE

Principala măsură pentru stimularea investiţiilor publice va fi crearea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde euro la orizontul anului 2020.

„Guvernarea noastră va renunţa la acel complex pe care multe guvernări în România l-au avut, şi anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în tara noastră, deşi foarte multe state le-au făcut cu mult înainte şi cu rezultate foarte bune”, susţine programul de guvernare al PSD.

Fondul va folosi veniturile din dividende ale acestor companii, dar va strânge fonduri şi din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante precum case de odihnă şi hoteluri aparţinând „unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul”, fără a da detalii.

„Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi”, arată documentul.

Fondul ar trebui să aibă ca efect „apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren”, menţionează autorii programului de guvernare.

Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani ar urma să se realizeze în sănătate, sector în care PSD promite construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale. „Valoarea totală finanţată din FSDI este estimata la 3,5 miliarde euro”, mai arată documentul.

Alte 3 miliarde de euro vor fi folosite pentru construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.
PSD menţionează finanţarea autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi, din care porţiunea Târgu-Neamţ – Iaşi este inclusă în masterplanul de transport ca fiind realizabilă pîn următorii ani, autostrada Timişoara – Bucureşti prin Oltenia, autostrada Comarnic – Braşov şi autostrada Iaşi – Bucureşti.

„În ceea ce priveşte calea ferată rapidă, finanţarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate şi modernizarea acesteia, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcţia Vest – Bucureşti, Chişinău – Iaşi – Bucureşti, Bucureşti – Constanţa, Bucureşti – Braşov”, prevede programul,

Guvernul promite şi dezvoltarea industriei de armament din fonduri de la FSDI, „prin extinderea capacităţilor fabricilor existente”, fără a da detalii.

STIMULAREA FISCALĂ A AGRICULTURII

Din 2017, TVA la toate materiile prime şi serviciile din agricultură va fi redusă de la 9% la 0%, iar din 2018 impozitul va fi zero pentru terenurile agricole lucrate, dar şi pentru achiziţia utilajelor agricole, potrivit programului de Guvernare prezentat de PSD.

Noul Guvern intenţionează să aloce incepând cu 2017 circa 240 de milioane de euro anual, pe o perioada de opt ani, pentru susţinerea creşterii tomatelor şi a porcilor în România.

În următorii ani, noul Guvern are în plan aplicarea câtorva facilităţi fiscale pentru agricultori precum: reducerea TVA la toate materiile prime şi serviciile din agricultură de la 9% în 2016 la 0% începând cu 1 martie 2017.

Din 2018, din programul de Guvernare reiese că va fi eliminat impozitului pe terenuri agricole lucrate. Mai mult, din 2018 impozitul va fi zero pentru achizţia de tractoare sau utilaje agricole.

Programul detaliat al PSD prevede reducerea de la 46 lei la 0 lei pe hectar a impozitului pe terenul agricol lucrat şi majorarea la 100 lei/ha a impozitului pe terenul agricol nelucrat timp de doi ani.

De anul viitor, guvernanţii intenţionează să introducă un program de susţinere a produselor deficitare: precum tomate sau carnea de porc.

Astfel, de la bugetul de stat va fi alocată o sumă de 240 de milioane de euro anual, timp de de 8 ani începând cu 2017, pentru producţia tomatelor româneşi, dar şi pentru creşterea porcilor în fermele româneşti.

Totodată, nou Guvern plănuieşti înfiinţarea a cel puţin 10 unităţi de procesare legume-fructe şi depozite frigorifice şi alte unităţi de colectare şi procesare lână, piei de ovine şi caprine. Valoarea proiectului se ridică la 300 de milioane de euro pentru circa 4 ani, iar banii alocaţi vor proveni din Fond Suveran de Investiţii al României (FSIR).

Pe lângă aceste programe, guvernanţii vor să rezolve actualele probleme din agricultură: acordarea subvenţiilor la timp (avans începând cu 15 octombrie şi plata regulară începând cu 1 decembrie pană la 31 martie a anului următor), absorbirea fondurilor europene, refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii (apă gratuită până la staţia de punere sub presiune), dezvoltarea sistemului naţional antigrindină, înfiinţarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanţii de stat pentru stimularea producţiei vegetale, zootehnice şi a acvaculturii, sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară sau încurajarea agriculturii ecologice şi a produselor tradiţionale.

MUNCĂ, SOCIAL

Programul de guvernare al PSD prevede, la capitolul „Politici publice în domeniul Muncii şi al Justiţiei Sociale”, creşterea salariului minim până la 1.750 de lei în 2020, impozit pe venit zero pentru pensionarii cu pensii mai mici sau egale cu 2.000 de lei începând cu 2017, dar şi rezervarea a 10 la sută dintre locurile de la buget din sistemul universitar pentru tinerii care provin din mediul rural. De asemenea, ar urma să fie creată o reţea de cel puţin 20 de locuinţe protejate pentru victimele violenţei în familie şi să fie înfiinţate opt centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament şi alte opt centre de criză pentru situaţiile de viol.

Potrivit programului de guvernare al PSD, salariul mediu pentru bugetari va creşte cu 56 la sută până în2020. În primul trimestru din 2017, vor creşte cu 15 la sută salariile din educaţie şi sănătate, cu 20 la sută salariile din administraţia publică locală şi cu 50 la sută salariile pentru actori.

În trimestrul III din 2017, salariile din educaţie şi cercetare vor creşte cu 20 la sută, iar salariile actorilor cu 50 la sută.

Documentul mai prevede că salariul minim brut pe economie va creşte progresiv: de la 1.450 de lei din 1 martie 2017, la 1.550 începând cu 1 ianuarie 2018, la 1.650 lei din 1 ianuarie 2019, urmând să ajungă la 1.750 lei din 1 ianuarie 2020.

Programul de guvernare prevede impozit pe venit zero pentru pensii mai mici sau egale cu 2.000 de lei lunar din 1 ianuarie 2017 şi impozit de 10 la sută pentru pensii mai mari de 2.000 de lei lunar începând cu 1 ianuarie 2018.

Pensia minimă garantată va creşte cu 60 la sută până la 1 ianuarie 2018, se mai arată în document. Astfel, pensia minimă garantată va creşte de la 400 de lei în 2016 la 520 de lei de la 1 martie 2017 şi la 640 lei din 1 ianuarie 2018.

De asemenea, pensionarii nu vor mai contribui la sănătate începând cu anul 2017.

PSD anunţă şi introducerea programului „Prima chirie”, care presupune susţinerea chiriilor pentru familiile cu venituri sub 5.000 de lei pe lună. De asemenea, se va subvenţiona 75 la sută din costul chiriei şi utilităţilor, dar nu mai mult de 900 de lei pe lună pentru fiecare angajat care îşi găseşte un loc de muncă la o distanţă de 50 de kilometri faţă de locul de reşedinţă, anual, începând cu 2017.

Totodată, vor fi acordate deduceri fiscale familiilor cu copii, 1.600 de lei pe an pentru fiecare copil din familiile cu venituri sub 5.000 de lei pe lună şi 1.200 de lei pe an pentru fiecare copil din familiile cu venituri între 5.000 şi 10.000 lei pe lună.

Noul Guvern ar urma să creeze un program naţional pentru combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice.

Astfel, se doreşte includerea în programa şcolară a noţiunii de violenţă de gen şi a perspectivei de gen şi înfiinţarea de echipe specializate de intervenţie la nivel judeţean în domeniul violenţei în familie. Programul mai prevede dezvoltarea unei reţele de cel puţin 20 locuinţe protejate pentru victimele violenţei în familie, crearea a opt centre de criză pentru situaţiile de viol şi dezvoltarea unei reţele de opt centre de asistenţă pentru agresori, la nivel zonal şi reglementarea unor măsuri de prevenire a recidivei faptelor de violenţă în familie. Costul acestui program, pe o perioadă de patru ani, este de 12 milioane de euro, cu finanţare europeană, se arată în program.

PSD anunţă şi înfiinţarea instituţiei Avocatul Copilului, a Comisarului pentru Drepturile Copilului cu mandatul şi capacitatea de a promova drepturile copilului şi a apăra respectarea acestora. Costul pentru această instuţie ar fi de 3,1 milioane lei anual, cu finanţare din bugetul de stat.

În programul de guvernare este prevăzută şi înfiinţarea a opt centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament, cu 40 de milioane de euro finanţare europeană şi 24 de milioane de lei finanţare din bugetul de stat.

Una dintre măsurile pe care PSD le promite prin programul de guvernare pentru stimularea creării de locuri de muncă este înfiinţarea unor Agenţii de Mediere între cererea şi oferta de muncă zilieră din mediul rural.

De asemenea, ar putea fi introduse noi tipuri de contracte de muncă (de exemplu teleworking, net-jobs).

PSD doreşte şi crearea Cardului de Asigurat în Sistemul Asigurărilor Sociale pentru a reduce costurile administrative pentru angajator cu până la 18 la sută, pe o perioadă de doi ani, 2018-2020.

Proiectul de guvernare mai prevede şi realizarea, în 2018, a Strategiei Naţionale pentru locurile de muncă verzi, care să asigure trecerea la economia verde. Potrivit proiectului, studiul realizat de Observatorul European pentru Ocupare aprecia, în 2013, că în România, sectoarele ecologice ar putea reprezenta 25 la sută din totalul ocupării.

În ceea ce priveşte tinerii, programul de guvernare al PSD prevede implementarea programului „Garanţia pentru Tineret”, pentru persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani.

Astfel, angajatorii vor primi subvenţii de 200 de euro şi 500 de lei pe lună pentru fiecare persoană angajată pe o perioadă de un an, cu condiţia să menţină locul de muncă nou creat cel puţin 18 luni, ca, mai apoi, angajatorul care menţine locul de muncă să poată beneficia de scutirea contribuţiilor de şomaj pe o perioadă de maximum doi ani.

Programul de guvernare mai precede ca angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare pe o perioadă de maximum trei ani să primească 1.000 de lei lunar şi subvenţii lunare de 250 de euro, plus 300 de lei pe o perioadă de maxim trei ani dacă organizează cursuri de ucenicie pentru fiecare tânăr angajat.

O subvenţie de 300 de euro pe lună, plus 750 de lei este prevăzută pentru angajatorii care organizeză stagii de specializare pentru fiecare tânăr angajat.

PSD mai promite ca absolvenţii şcolilor profesionale să primească burse profesionale în valoare de 400 de lei pe lună, iar tinerii care provin din familii cu venituri mici să primească burse de 250 de lei pe lună.

Un alt program propus de PSD pentru tineri este „Primul salariu”. Prin acest program, tinerii licenţiaţi au garanţia salariului de încadrare de 2.500 de lei brut timp de trei ani, din care angajatorul plăteşte 50 la sută, restul fiind acoperit de stat.

PSD mai propune ca locurile de muncă din sectorul public să fie oferite pe o perioadă scurtă de timp tinerilor dezavantajaţi pentru a dobândi abilităţi transferabile în joburile din sectorul privat. Guvernul va finanţa, astfel, 10.000 de contracte de muncă suplimentare în doi ani.

Guvernul vrea să construiască, de asemenea, 1.500 de locuinţe sociale pentru familiile dezavantajate şi să valorifice locuinţele abandonate.

Proiectul de guvernare al PSD prevede ca 10 la sută dintre locurile la buget din sistemul universitar să fie rezervate pentru tinerii care provin din mediul rural, cu condiţia ca aceştia să profeseze în învăţământul din mediul rural pe o perioadă minim egală cu perioada studiilor.

Bursele sociale ar urma să crească de la 360 de lei la 700 de lei pe lună de la 1 iulie 2017.

În ceea ce priveşte persoanele cu dizabilităţi, PSD promite construcţia, reabilitarea, modernizarea şi dotarea unui număr de 43 de locuinţe protejate şi a 150 de centre de zi.

De asemenea, interpreţii pentru persoanele cu deficienţă auditivă din programele de ştiri din cadrul televiziunilor vor fi plătiţi integral de către stat, se mai arată în programul de guvernare.

SĂNĂTATE

Ambulanţă în fiecare comună şi construcţia unui spital republican în Capitală, care să aibă peste 2.500 de paturi, 30 de clinici, centre de cercetare, un campus cu şcoală, grădiniţă, magazine şi un hotel cu minimum 2.000 de locuri de cazare pentru însoţitorii bolnavilor sunt prevederi ale programului de guvernare al PSD. Noul guvern promite şi 0 % impozit pe venit pentru medici, dublarea salariilor asistenţilor medicali şi salarii pentru doctori cuprinse între 1.200 de euro brut, pentru un medic rezident anul I, şi 3.600 de euro brut pentru medic primar ATI / urgenţă, începând cu 1 ianuarie 2018.

Capitolul „Politici în domeniul sănătăţii” din Programul de guvernare al PSD include construcţia a opt spitale regionale, dotate cu echipamente de ultimă generaţie şi care „vor elimina eforturile financiare şi umane pentru deplasarea cetăţenilor din ţară către Bucureşti, în speranţa unui act medical de calitate”, un spital republican în Bucureşti, care va fi organizat ca centru de urgenţă-excelenţă şi cercetare, pe toate specialităţile, modernizarea spitalelor judeţene, a ambulatoriilor de specialitate, a unităţilor de primiri urgenţe, precum şi a centrelor medicale integrate.

De asemenea, sunt prevăzute dotarea localităţilor cu ambulanţe, astfel încât să existe ambulanţă în fiecare comună, şi asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familii şi includerea acestora în programe de formare profesională, astfel încât „să fie eliminat fenomenul prin care foarte multi pacienţi aglomerează inutil secţiile de primiri urgenţe, când de fapt au afecţiuni minore, pentru care ar trebui să se adrese medicilor de familie”.

Construcţia de spitale

Cele opt spitale regionale ar urma să fie organizate ca centre de urgenţă-excelenţă, pentru toate specialităţile medicale, inclusiv cu centre de telemedicină regionale sau naţionale în funcţie de specialitate, la care se pot conecta centrele medicale, atât pentru diagnostic, dar şi pentru a doua opinie. Acestea ar urma să aibă 1.000 de paturi, 10 clinici, un centru de cercetare, echipamente de ultimă generaţie, un cartier de locuinţe pentru medici şi personal, un hotel cu minimum 50 de locuri pentru rudele şi însoţitorii pacienţilor. Costurile sunt de 300 milioane de euro/spital.

Spitalul republican, care va fi organizat ca centru de urgenţă-excelenţă şi cercetare pe toate specialităţile, ar urma să aibă peste 2.500 de paturi, 30 de clinici, două-cinci centre de cercetare, echipamente de ultimă generaţie. Adiacent acestui spital, ar urma să fie construit un campus medical cu şcoală, grădiniţă şi magazine pentru cadrele medicale, dar şi un hotel cu minimum 2.000 de locuri de cazare pentru însoţitorii bolnavilor, potrivit programului de guvernare al PSD. Costul prevăzut pentru acest spital este de 1,1 miliarde euro.

Reabilitarea/ modernizarea/extinderea/dotarea spitalelor

Programul de guvernare al PSD prevede modernizarea a cel puţin 15 spitale judeţene, a cel puţin 150 de ambulatorii de specialitate, a 25 de unităţi de primiri urgenţe şi a trei centre comunitare integrate medico-sociale.

Noul guvern mai promite dotarea fiecărui spital judeţean cu echipamente de imagistică moderne, cu echipamente pentru analize de laborator, cu paturi pentru arşi, înlocuirea treptată a parcului actual de ambulanţe şi „încurajarea dezvoltării centrelor de excelenţă şi cercetare medicală, de diagnostic şi tratament, pe lângă universităţile şi facultăţile de medicină care vor putea atrage şi specialişti care vor să revină în România”, dezvoltarea de centre de telemedicină regionale sau naţionale în funcţie de specialitate, la care se pot conecta centrele medicale, atât pentru diagnostic, cât şi pentru a doua opinie, onorariul medicului care deserveste centrul fiind separat de serviciul medical în decontarea serviciilor medicale şi dezvoltarea şi implementarea serviciilor e-health la nivel naţional prin fonduri nerambursabile.

Medicamente

Guvernul PSD promite şi reducerea cu minimum 35% a preţului medicamentelor inovative care şi-au pierdut patentul şi au înregistrate medicamente generice, precum şi un program naţional prin care, pentru fiecare boală, fiecare pacient va avea la dispoziţie un medicament gratuit pentru afecţiunea sa.

În programul de guvernare al PSD mai sunt prevăzute repornirea şi dezvoltarea activităţii Institutului Cantacuzino pentru asigurarea independenţei în domeniul productiei vaccinurilor şi dezvoltarea companiei Unifarm, ca principală instituţie cu atribuţii de import şi distribuţie a medicamentelor şi în vederea asigurării continuităţii aprovizionării şi desfacerii acestora către populaţie.

Salarii mai mari pentru cadrele medicale şi 0 % impozit pe venit pentru medici

„Revizuirea sistemului de salarizare în direcţia flexibilizării şi stimulării performanţei şi competitivităţii personalului din sistemul medical” este o alt[ pomisiune a Guvernului PSD.

Astfel, nivelul salariilor la 1 ianuarie 2018 ar urma să fie: pentru medic rezident anul I – 1.200 de euro brut, medic specialist gr. V, clinic: 2.650 de euro brut, medic primar, gr. V, clinic: 3.377 euro brut, medic primar, gr. V, ATI / urgenţă: 3.600 euro, brut).

În programul de guvernare sunt prevăzute şi:

– 0 % impozit pe venit pentru medici.

– dublarea salariilor asistenţilor medicali începând cu 1 ianuarie 2018.

– 2.150 lei salariul minim brut pentru infirmieri şi asistenţi sociali începând cu 1 ianuarie 2018.

– 2.500 salariul minim brut pentru angajaţi cu studii superioare asistenţă socială începând cu 01.01.2018.

– tichete de vacanţă (1 tichet de vacanţă pentru toti bugetarii din sistemul medical, la nivelul salariului minim pe economie din acel an).

– stabilirea unui fond de premiere în limita a 5% din cheltuielile de salarizare la nivelul fiecărui ordonator de credite, pe baza unor criterii de performanţă transparente stabilite cu partenerii sociali.

Mai mulţi bani şi pentru programele naţionale de sănătate

Un alt obiectiv al programului de guvernare este dezvoltarea programelor naţionale şi continuarea celor existente prin alocarea unor fonduri suplimentare raportat la perioada 2015-2016, introducerea unor programe noi, cum ar fi depistarea bolilor cardio-vasculare cu risc major pornind de la patologia hipertensivă (hipertensivul cu valori mari şi risc crescut) şi stabilirea unui capitol bugetar distinct alocat bolilor rare.

De asemenea, este prevăzută operaţionalizarea şi utilizarea Dosarului Electronic al Pacientului care va cuprinde toate datele de sănătate şi care va sta la baza Registrelor Naţionale pentru fiecare patologie în parte şi adoptarea Legii sănătăţii cel târziu la 31 decembrie 2017.

JUSTIȚIE

Progamul de guvernare al PSD în domeniul justiţiei prevede modificarea legislaţiei, pentru a împiedica „apariţia exceselor sau abuzurilor”, dezbateri privind adoptarea de către Parlament a Legii răspunderii magistraţilor, modificarea Legii răspunderii ministeriale şi a celei privind răspunderea în administraţia publică, precum şi continuarea proiectului „Cartierul pentru Justiţie” din Bucureşti, anunţat din decembrie 2014.

La Capitolul „Justiţie” din Programul de guvernare, PSD are ca obiective modernizarea, începând din 2017, a legislaţiei privind sistemului judiciar, pentru a fi asemănătoare cu cele din statele membre ale UE, dar şi pentru a „împiedica astfel apariţia exceselor sau abuzurilor din partea acestei puteri ale statului”.

Aplicarea de îndată a deciziilor Curţii Constituţionale şi iniţierea dezbaterilor privind adoptarea de către Parlament a Legii răspunderii magistraţilor, a modificării Legii răspunderii ministeriale, precum şi a răspunderii celor din administraţia publică, sunt alte obiective din Programul de guvernare al PSD.

Noul Guvern ar urma să semneze un Memorandum privind modul în care reprezentanţii celor trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească, să aibă un dialog permanent.

De asemenea, Ministerul Justiţiei ar urma să constituie un compartiment special care, în cooperare cu toate profesiile juridice, să evalueze legislaţia şi să o reaşeze „pe alte baze, începând de la studiile de impact până la cunoaşterea legii de către cetăţeni şi aplicarea de către autorităţile publice”. Acest compartiment va urmări restrângerea numărului de acte normative şi corelarea cu legislaţia europeană, dar şi codificarea pe domenii de activitate şi „eliminarea normelor metodologice din legi”.

PSD readuce în atenţie şi proiectul „Cartierul pentru Justiţie – Justice District din Bucureşti”, anunţat din decembrie 2014 de Ministerul Justiţiei, condus atunci de Robert Cazanciuc. Conform acestui proiect, pe un teren de pe Bulevardul Unirii trebuia să fie construit Cartierul pentru Justiţie, unde să aibă sediile Curtea de Apel Bucureşti, judecătoriile sectoarelor 2 şi 5, Parchetul Tribunalului Bucureşti, Consiliul Superior al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Institutul Naţional al Magistraturii, Inspecţia Judiciară. Proiectul, estimat atunci la 270 de milioane de euro, avea ca sursă de finanţare bugetul Ministerului Dezvoltării, condus la acel moment de Liviu Dragnea, iar lucrările trebuiau începute în 2015 şi finalizate în cinci ani.

În Programul de guvernare se arată că realizarea Cartierului pentru Justiţie va soluţiona problema lipsei spaţiilor necesare instanţelor şi parchetelor din Capitală, iar acest proiect ar urma să fie derulat în parteneriat cu Primăria Capitalei şi ministerul Culturii.

În ce priveşte accesul la justiţie, Programul de guvernare vizează implementarea la nivel naţional a proiectului Dosarul electronic, pentru a se reduce costurile de administare a instanţelor cu hârtia, spaţiile de arhivare şi costurile de deplasare şi copiere suportate de persoane şi companii.

Noul Guvern vrea şi reducerea taxelor judiciare de timbru, pentru a stimula introducerea în circuitul civil a imobilelor a căror situaţie juridică este neclară ca urmare a lipsei istorice a unor documente sau nesoluţionării unor partaje.

De asemenea, din bugetul Ministerului Justiţiei ar urma să fie suportate onorariile avocaţilor care vor acorda consultaţii celor care îndeplinesc condiţiile pentru ajutor public judiciar, iar în acest sens urmează să fie revizuit cadrul legal, pentru a facilita astfel accesul la justiţie şi degrevarea instanţelor de judecată.

În ce priveşte scăderea duratei proceselor şi degrevarea instanţelor, noul Guvern propune continuarea procesului de rearondare teritorială, în cazul instanţelor supraîncărcate cu dosare, la unele media de dosare de soluţionat pe judecător ajungând la 2.000.

Pentru degrevarea instanţelor care au foarte multe dosare de soluţionat, în Programul de guvernare se propune profesionalizarea şi recredibilizarea formelor alternative de soluţionare a conflictelor, cum ar fi medierea şi arbitrajul precum şi încurajarea utilizării procedurilor notariale.

Noul Guvern îşi propune şi consultarea reprezentanţilor sistemului judiciar în vederea identificării şi modificării acelor acte normative care prin texte neclare, ambigue, conduc la practică neunitară, precum şi publicarea practicii judecătoreşti relevante pe paginile de internet ale instanţelor de judecată.

Programul de guvernare prevede şi degrevarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de dosare din materia contenciosului administrativ, pentru ca aceasta să-şi poată îndeplini rolul constituţional de unificator al practicii judiciare.

La nivelul instanţelor din capitalele de judeţ, PSD vrea continuarea programului de investiţii în 25 de sedii pentru instanţe şi 15 sedii pentru parchete, aşa cum a fost prevăzut în Memorandumul adoptat de Guvern în 10 decembrie 2014.

În document se mai arată că se vor aloca 10% din taxele judiciare pentru nevoile de administrare a instanţelor de judecată.

Programul de guvernare mai prevede suplimentarea personalului din instanţe, astfel încât să se ajungă la un raport de 1,5 – 2 grefieri/judecător, în acord cu standardele europene, pentru a nu mai fi situaţii în care procesele sunt soluţionate într-un an, iar comunicarea soluţiilor să dureze tot un an.

În ce priveşte sistemul penitenciar, noul Guvern vrea continuarea proiectului de investiţii în penitenciare şi de modernizare şi extindere, acolo unde este posibil, în condiţiile în care acum sistemul este învechit şi nu îşi poate realiza rolul de custodiere şi reintegrare socială în acord cu standardele privind drepturile omului, iar la CEDO sunt aproximativ 1.000 de cauze privind nerespectarea condiţiilor de detenţie.

În Programul de guvernare mai sunt prevăzute consolidarea sistemului de probaţiune, ca măsură de reducere a numărului celor din penitenciare şi aplicarea Strategiei de reintegrare socială a deţinuţilor, elaborată pentru perioada 2015-2019, care ar putea reduce recidiva de la 40% la 30%.

Noul Guvern îşi propune şi reînfiinţarea Institutului Român de Criminologie, ca instituţie independentă, care, împreună cu Ministerul Justiţiei, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Parlamentul, reprezentanţii sistemului judiciar şi facultăţile de drept, să contribuie la elaborarea principalelor elemente de politică penală, astfel încât să se evite conflictul cu textele constituţionale referitoare la drepturi fundamentale.

În ce priveşte justiţia pentru mediul de afaceri, prin Programul de guvernare se propune extinderea numărului de instanţe specializate în materie comercială de la trei (Cluj, Piteşti şi Târgu Mureş) la 15, respectiv în Bucureşti şi în reşedinţele de judeţ în care funcţionează curţi de apel, instanţe unde îşi vor desfăşura activitatea judecători specializaţi. De asemenea, se propune înfiinţarea unei instanţe pilot în materie de contencios administrativ şi fiscal care să funcţioneze în Bucureşti.

Tot în acest domeniul, noul Guvern vrea să simplifice accesul la serviciile Registrului Comerţului şi acesta să preia unele proceduri vizând societăţile comerciale derulate în prezent la nivelul instanţelor.

Noul Guvern îşi propune şi cooperarea cu Comisia Europeană pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare în mandatul actualei CE.

În Programul de guvernare au fost incluse ca obiective punerea cât mai rapidă în executare a hotărârilor judecătoreşti şi recuperarea prejudiciilor produse prin infracţiuni.

În Raportul CE din ianuarie 2016 se arăta că independenţa sistemului judiciar şi respectarea hotărârilor judecătoreşti continuă să se confrunte cu provocări. Comisia Europeană menţiona în raport că sunt în continuare frecvente criticile la adresa magistraţilor exprimate de către politicieni şi în mass-media, precum şi lipsa de respect faţă de hotărârile judecătoreşti. Comisia Europeană recomanda reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătoreşti referitoare la suspendarea din funcţie a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament.

CULTURĂ

Investiţii în Cetăţile dacice, adoptarea legii meşteşugarilor, construirea unui centru multifuncţional în Capitală, digitizarea patrimoniului cultural, investiţii în infrastructura culturală, pregătirea Centenarului Marii Uniri prin ”autostrada” culturală care să lege oraşele cu rol istoric în desfăşurarea actului de la 1 decembrie 1918, publicarea ”ediţiilor naţionale de răspândire a marilor clasici” şi festivalurile ”Enescu”, FNT, FITS, TIFF care vor primi titulatura de ”manifestare culturală strategică” sunt câteva dintre priorităţile în domeniul Culturii, măsuri anunţate în programul de guvernare al PSD pentru perioada 2017-2020.

Potrivit programului, Guvernul îşi asumă majorarea an de an a bugetului pentru investiţii în domeniul cultural, cu peste 50%, astfel încât acesta să ajungă în anul 2020 la o valoare care să satisfacă de o manieră rezonabilă necesităţile domeniului.

Între măsurile pe care Guvernul şi le va asuma în programul de guvernare se numără ”crearea unui parteneriat public-privat puternic, care să susţină investiţiile în cultură şi susţinerea creaţiei vii”.

”Guvernul doreşte introducerea în legislaţia specifică a conceptului de «manifestare culturală strategică», cu referire la evenimentele cu caracter cultural, precum Festivalul Internaţional «George Enescu», Festivalul Naţional de Teatru, Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu (FITS), Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), şi alte evenimente culturale de amploare, cu număr mare de participanţi şi necesităţi organizatorice complexe, care promovează cultura română”, este o altă măsură.

Potrivit programului, Guvernul vrea să rectifice cadrul normativ pentru a permite instituţiilor de cultură cu finanţare din fonduri publice să folosească aceste fonduri în eforturile de publicitate a activităţii lor (promovarea expoziţiilor, simpozioanelor) şi în editarea unor publicaţii specifice, prioritate având cele pe suport digital.

Revizuirea activităţii Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN) în sprijinirea creatorilor independenţi şi a ONG-urilor culturale, îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului de achiziţii de creaţii culturale sunt necesare, stabilitate şi predictibilitate pentru bugetele instituţiilor de cultură: aşezăminte culturale, muzee, teatre, filarmonici şi biblioteci, sunt alte priorităţi anunţate în programul de guvernare.
”Un accent deosebit trebuie pus pe prezenţa instituţiilor culturale în mediul rural şi revitalizarea celor din urbanul mic şi din zonele mono-industriale, cele mai afectate de procesul de deculturalizare”, se arată în program.

”Investim în cetăţile dacice!”, este una dintre priorităţi. ”Guvernul va demara un proiect complex privind Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial din anul 1999, de o valoare excepţională din punct de vedere istoric şi cultural pentru România. Este absolut necesară reglementarea statutului lor la nivel legislativ, oprirea degradării prin implementarea unor măsuri concrete de protecţie, conservare şi restaurare, precum şi eliminarea totală a furturilor de piese dacice, prin asigurarea unor perimetre de pază”.
Guvernul vrea să construiască săli moderne de concerte şi un centru cultural multifuncţional (parte a proiectului ”Cartierul Justiţiei”) în municipiul Bucureşti.

Digitizarea patrimoniului cultural pentru sprijinirea accesului publicului şi atragerea unui nou public, precum şi sprijinirea industriilor creative pentru folosirea avantajelor oferite de piaţa unică digitală, este o altă măsură din programul de guvernare.

Totodată, Guvernul îşi va asuma susţinerea industria cinematografică românească şi revigorarea reţelei cinematografice naţionale, dar şi sprijinirea financiară a acţiunii europene ”Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2021”.

La punctul 14 al programului, Guvernul susţine publicarea ediţiilor naţionale a marilor clasici. ”Examenele de bacalaureat din ultimii ani au scos la iveală lacune în ceea ce priveşte cunoştinţele absolvenţilor de clasa a XII-a cu privire la literatura română. Una din cauze ar putea fi lipsa unor ediţii critice şi a infrastructurii de difuzare a literaturii române”.

Editurile şi Uniunea Scriitorilor, sub supravegherea MC şi în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, vor publica ”ediţii naţionale de răspândire a marilor clasici”.

Pregătirea participării României ca invitat de onoare a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig din anul 2018 şi alocarea de fonduri pentru în anul centenarului Marii Uniri literatura română să fie promovată în spaţiul european.

Guvernul vrea să sprijine autorităţile locale prin oferirea de suport tehnic, legislativ şi financiar în procesul de reconversie a spaţiilor industriale dezafectate în hub-uri culturale şi de protejare şi valorificare a patrimoniului industrial.

Vor fi continuate programul ”Limes”, pregătirea participării României în anul 2019 la Festivalul Internaţional de Artă Europalia, cea mai mare manifestare culturală din Belgia, ca invitat de onoare.

Un punct central în activitatea Ministerului Culturii îl va constitui pregătirea centenarului Marii Uniri.

În acest sens, Guvernul va susţine: restaurarea caselor memoriale ale artizanilor Marii Uniri, înfiinţarea unor noi asemenea lăcaşuri acolo unde este cazul şi amplasarea de plăci comemorative pe case şi clădiri în care s-au luat decizii legate de actul de la Alba Iulia; inaugurarea de monumente dedicate acestor personalităţi, începând cu o mare statuie ecvestră a Regelui Ferdinand; lansarea unei serii de monografii şi cercetări istorice inovatoare, care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă.

Acest proiect, în mare măsură memorial şi ştiinţific, trebuie corelat, însă, cu un al doilea proiect, de această dată dedicat direct societăţii şi culturii române vii: o „autostradă” culturală, care să lege, prin manifestări înrudite, capitalele Marii Uniri (Bucureşti, Alba Iulia, Chişinău, Cernăuţi). De această autostradă vor fi legate şi alte localităţi româneşti (Timişoara, Lugoj, Blaj, Arad, Sibiu, Iaşi, Craiova, Constanţa), al căror rol istoric în pregătirea şi desfăşurarea actului de la 1 Decembrie 1918 este cunoscut.

În programul de guvernare, ”Autostrada” ar trebui să genereze activităţi nemijlocite de cultură vie: vernisarea de expoziţii istorice şi artistice, simpozioane ştiinţifice, festivaluri, concerte de muzică clasică şi populară, ateliere de creaţie artistică pentru tineri.

În plus, Guvernul propune alocarea anuală a cel puţin 0,1% din PIB pentru toate cultele din România, proporţional cu reprezentarea acestora în cadrul societăţii româneşti, dar şi acordarea unei contribuţii anuale predictibile de la bugetul de stat pentru sprijinirea activităţii cultelor religioase din România care să acopere contribuţia statului la salarizarea personalului de cult.

EDUCAȚIE

Programul de guvernare al PSD în domeniul educaţiei prevede, între altele, mărirea salariilor personalului didactic cu 20 la sută de la 1 iulie 2017 şi cu 30 la sută de la 1 ianuarie 2018, conectarea tuturor şcolilor la internet, construcţia a 2.500 de creşe, grădiniţe şi unităţi after-school şi elaborarea Legii Manualului, care să reglementeze achiziţia manualelor şcolare pentru învăţământul preuniversitar.

În capitolul „Politici în domeniul educaţiei” din programul de guvernare al PSD se arată că educaţia trebuie să fie: captivantă, continuă şi coerentă.

„Captivantă poate să devină pentru cei şcoliţi prin contactul cu lumea reală, centrată pe «a face» în totală concordanţă cu «a şti» pentru a motiva şi interesa elevul şi studentul aflat în procesul de învăţare. Continuă – păstrarea interesului şi motivaţiei pe toată durata şcolarizării, de la ciclul primar şi până la finalizarea studiilor superioare. Coerentă – prin viziunea care să asume un mesaj consistent la nivel naţional, să asigure o abordare integrată, cu infrastructură bazată pe tehnologiile moderne la toate nivelurile de învăţământ şi să aibă o abordare de tip antreprenoriat cu accent pe creativitate şi inovare”, scrie în programul de guvernare.

Astfel, pachetul social garantat pentru educaţie prevede, între altele, reabilitarea/modernizarea clădirilor şcolare pentru ca toate unităţile de învăţământ să obţină autorizaţii de funcţionare (sanitară şi ISU); implementarea unor programe care să asigure condiţii de dezvoltare şi formare a tuturor copiilor, de la naştere şi până la majorat; sprijin acordat părinţilor privind creşterea nou-născuţilor, prin asigurarea condiţiilor de integrare a copiilor în creşe, respectiv, pentru acces în învăţământul preşcolar; asigurarea accesului la angajare, precum şi la programe de calificare, a absolvenţilor care nu au promovat examenul de bacalaureat.

Noul guvern ar urma să dezvolte sistemul de educaţie timpurie prin construcţia a 2.500 de creşe, grădiniţe şi unităţi after-school. De asemenea, va fi extinsă educaţia antreprenorială de la şcolile vocaţionale şi tehnologice la toate şcolile din România, potrivit programului de guvernare. Astfel, pentru elevii care aleg filiera vocaţională sau pe cea tehnologică, deschiderea unor microîntreprinderi trebuie să fie principala opţiune.

Programul prevede reînfiinţarea/modernizarea atelierelor-şcoală pentru învăţământul profesional şi cel tehnologic în perioada 2017-2020, bugetul estimat fiind de 50 de milioane de euro.

Potrivit programului de guvernare, va fi înfiinţat un Registru Naţional al Mentorilor Antreprenori.

„Este vorba despre o bază de date publică online care va sta la baza construirii unei reţele de mentori voluntari care să ajute şcolile în domeniul educaţiei antreprenoriale. Voluntarii vor fi recrutaţi sau se vor înscrie în program şi vor asista şcolile din zona lor în funcţie de nevoile şcolilor şi de disponibilitatea de timp. Asistenţa va fi oferită: sub formă de prezentări de principii; prin colaborări cu profesorii care predau educaţia antreprenorială şi au nevoie de feed-back pentru lecţiile pe care le pregătesc; sub forma unor discuţii cu elevii pentru a-i ajuta să îşi găsească vocaţia în mod pragmatic; sub forma unor jocuri de rol pentru angajare(oferind elevilor posibilitatea de a experimenta un interviu, de exemplu)”, se arată în documentul asumat de noul Guvern.

De asemenea, ar urma să fie înfiinţate Societăţi Antreprenoriale Studenţeşti (SAS) în universităţi concomitent cu stabilirea unui Fond Naţional de Investiţii în Afaceri Pornite de Studenţi.

„Pentru a stimula abordarea unor subiecte cu aplicabilitate practică la lucrarea de licenţă, vom stabili un fond pentru finanţări ne-rambursabile acordate celor mai bune lucrări însoţite şi de un plan de afaceri. Selectarea unei lucrări ca fiind eligibilă în programul naţional se va face pe baza recomandării comisiei de licenţă şi a consiliului executiv al SAS din universitatea respectivă. SAS poate, la cerere, să ofere feed-back aplicantului pentru a-şi îmbunătăţi propunerea şi pentru a deveni eligibil pentru competiţia naţională. Selecţia naţională va fi realizată de un juriu abilitat, în limita unui cuantum stabilit anual. Suma oferită poate asigura finanţare totală sau finanţare parţială. În cazul finanţării parţiale, suma poate fi folosită pentru a atrage fonduri europene sau investitori privaţi”, potrivit programului de guvernare. Perioada în care ar urma să fie aplicate aceste măsuri este 2017-2020, iar bugetul estimat este de 20 de milioane de euro.

Programul mai prevede asigurarea unui sistem de salarizare şi motivare financiară „corespunzător rolului pe care cadrul didactic îl îndeplineşte în societate”.

De aceea, salariile personalului didactic ar urma să fie majorate cu 20 la sută de la 1 iulie 2017 şi cu 30 la sută de la 1 ianuarie 2018.

În capitolul „Politici în domeniul educaţiei”, mai este prevăzută conectarea tuturor şcolilor la internet prin conexiuni de mare viteză, realizarea de wireless campus-uri, începând cu învăţământul liceal, precum şi asigurarea necesarului de microbuze pentru transportul şcolar şi a unor campusuri şcolare în centrele de comună la standarde europene.

Programul PSD mai prevede reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educaţional, precum şi dezvoltarea sistemului de servicii de educaţie timpurie, pentru copiii între 0 şi 6 ani, „prin curriculum adecvat şi cadre didactice bine pregătite, dar şi prin implicarea părinţilor, cu dezvoltarea şi furnizarea de cursuri parentale, sau dezvoltarea de măsuri de stimulare financiară”.

Potrivit documentului, se va realiza reforma curriculară şi vor fi înnoite toate manualele.

„Vom modifica Legea educaţiei până cel târziu 1 ianuarie 2018 şi vom elabora Legea Manualului care să reglementeze achiziţia manualelor şcolare pentru învăţământul preuniversitar”, se mai arată în programul de guvernare.

SPORT

Programul de guvernare al PSD pentru perioada 2017-2020 prevede realizarea mai multor obiective de infrastructură sportivă, cum ar fi construirea a „cel puţin” două săli polivalente de 10-15.000 de locuri şi a „cel puţin” patru patinoare acoperite. De asemenea, Executivul condus de Sorin Grindeanu are în vedere construirea la standarde internaţionale a câte două săli specifice pentru disciplinele atletism, gimnastică, tenis, scrimă, atletică grea (haltere, lupte, arte marţiale, lupte, box), a două baze nautice pentru kaiac-canoe şi două pentru canotaj, a două hipodromuri şi a unui velodrom.

În schimb, programul de guvernare nu conţine obiective cu privire la Campionatul European de fotbal din 2020, deşi oraşul Bucureşti va fi gazda unor meciuri din cadrul turneului final şi s-a angajat la UEFA, prin dosarul de candidatură, să modernizeze stadioane şi să creeze infrastructură.

Singura referire la Euro-2020 apare în programul de guvernare între paranteze la Capitolul Transporturi: „Modernizarea şi dezvoltarea transportului trebuie abordate plecând de la principiul asigurării siguranţei şi securităţii. România trebuie să se alăture în acest domeniu infrastructurii europene şi mondiale ţinând cont de nevoile specifice românilor. Ne dorim ca în viitor, prin infrastructura dezvoltată, să ajutăm economia, turismul, sportul prin competiţiile în care România este angrenată (Campionatul European de Fotbal), de a avea o legătură rapidă între oraşele României cu Europa şi întreaga lume.”

Pentru federaţiile de interes naţional, Guvernul susţine înfiinţarea unor centre naţionale de excelenţă (1-2), pentru sportivi de 14-18 ani, după modelul celor ale FRH, cu finanţări venite de la bugetul MTS, MEC, al federaţiei respective şi al administraţiilor locale, precum şi înfiinţarea unor Centre de selecţie şi iniţiere judeţene pentru copii şi tineri cu vârste între 8 şi 13 ani, cu accent pe sporturile de interes national, dar şi cu deschidere spre disciplinele cu tradiţie locală. Acestea vor fi finanţate prioritar de autorităţile locale, susţinute şi de MTS, dar şi de federaţiile direct interesate.

Guvernul doreşte înfiinţarea de Asociaţii Sportive Şcolare, la nivelul instituţiilor de învăţământ din România, finanţate în baza legii 350/2005 de către Consilile locale pentru municipii şi oraşe, iar pentru comune de către Consiliile Judeţene şi constituirea Consiliului naţional al mişcării sportive din România. Acesta va fi constituit din reprezentanţi ai ministerelor care au acţiune directă cu activitatea sportivă din România şi va avea următoarele atribuţii principale: să armonizeze legislaţia specifică în vigoare, pentru a se putea implementa un proiect naţional; să elaboreze norme şi reguli specifice; să elaboreze un sistem de monitorizare şi evaluare a implementării proiectului; să iniţieze şi să finalizeze alte proiecte cu impact naţional, care să vizeze domenii în strânsă legătură cu mişcarea sportivă din România cum ar fi: tineret, sănătate, voluntariat.

Noul executiv mai doreşte organizarea evenimentului sportiv „România în mişcare”, o competiţie cu caracter de masă, similară evenimentului „Challenge Days”, deschisă separat oraşelor şi satelor, care urmăreşte angrenarea populaţiei într-o formă de mişcare organizată, constând în întrecerea între oraşe şi, separate, sate, pe parcursul unei zile în funcţie de numărul participanţilor la o formă de mişcare, de la plimbare, la jocuri sportive cu participanţi între 5 şi 80 de ani.

Educaţia fizică trebuie să devină o disciplină obligatorie în întregul sistemul de învăţământ, programul prevăzând numărul minim al orelor de sport la fiecare categorie de învăţământ:

– Pentru grădiniţe (învăţământul preşcolar): minimum 1 oră/zi;

– Pentru ciclul primar, clasele I-IV: minimum 3 ore/ săptămână, predate de profesori de educaţie fizică licenţiaţi;

– Pentru clasele V-VIII: minimum 3 ore/săptămână şi 2 ore de colectiv sportive;

– Pentru licee: minimum 4 ore/săptamână şi 2 ore de colectiv;

– Introducerea la Bacalaureat a unei probe obligatorii la disciplina Educaţie fizică;

– Pentru mediul universitar: minimum 2 ore/săptămână şi 2 ore de colectiv sportive;

Pentru finanţarea activităţilor sportive, viitorul guvern îşi propune alocarea a 1% din PIB, cumulat în următorii 5 ani, pentru sportul de masă şi pentru cel de performanţă.

AICI PROGRAMUL DE GUVERNARE PSD