Mesajul noului director Suzana Gălăţan pentru părinţii elevilor de la CN „Liviu Rebreanu”

Noul director interimar al Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” Bistriţa, Suzana Gălăţan, a ţinut să le trasmită un mesaj părinţilor elevilor din şcoală. Într-o emisiune la postul local de televiziune As TV,  Suzana Gălăţan a spus: „Îi rog pe părinţi să nu intervină în actul didactic pentru că atunci prestaţia profesorului la clasă scade şi consecinţele sunt grave şi se răsfrâng asupra elevilor”.

Suzana Gălăţan a mărturisit că nu şi-a dorit să fie director al CNLR Bistriţa întrucât îi place foarte mult să predea la clasă, dar a acceptat în final propunerea colegului său Iosif Bucur. A mai existat o propunere făcută prof. Loredana Zbâncă, însă aceasta a refuzat.

„Sunt o persoană competitivă, dar în acelaşi timp optimistă. În acelaşi timp sunt foarte conştientă de complexitatea funcţiei de director la CNLR şi de încrederea pe care mi-au acordat-o colegii. Sper să fac faţă acestei funcţii cu succes şi să pot să duc mai departe lucrurile bune făcute de domnul prof. Constantin Rus cât a fost director, iar nivelul colegiului să nu scadă, ci să crească. În primul rând m-aş axa pe un management al unităţii şcolare din perspectiva valorilor democratice, nu că nu a fost până acum, dar să mergem în continuare spre această ţintă. Putem să colaborăm foarte bine cu şefii de catedră, cu şefii comisiilor metodice, cu reprezentanţii consiliului elevilor, cu părinţii, în primul cu părinţii, să ascultăm vocea celor care intervin în viaţa CNLR şi să ţinem cont de ea. Cursurile opţionale pe care le punem la dispoziţia elevilor să fie în aşa fel alese încât să reprezinte preferinţele lor, să ţinem cont de opţiunile părinţilor când vin să înscrie copiii în clasa pregătitoare, să vedem pentru ce limbi străine optează, apoi să vedem ce şi-ar dori din clasa a V-a să studieze ca şi limbă doi. Sunt lucruri care, în acest moment, îi interesează foarte mult pe părinţi. Aş dori foarte mult să obţinem în continuare rezultate foarte bune la examenele naţionale, iar numărul elevilor care participă la olimpiade şcolare să crească, să avem rezultate bune, să avem mai mulţi elevi participanţi la faza naţională, dar nu doar atât. Eu îmi doresc foarte mult să promovez colaborarea elevilor la concursurile de echipe. Este cumva marginalizată această latură în învăţământ. Se promovează prea mult concurenţa individuală. Absolvenţii noştri trebuie să înţeleagă că, pentru a fi un foarte bun coleg, trebuie să ştii să lucrezi în echipă. În ultimii ani au reînceput să fie promovate concursurile pe echipe”, a spus ea.

Cine este prof. Suzana Gălăţan 

Absolventă a Facultăţii de Matematică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi a unor cursuri postuniversitare de informatică, Suzana Gălăţan şi-a început, în 1998, la Bistriţa, cariera de profesor de matematică, disciplină pe care a predat-o până în anul 2003. În anul respectiv s-a titularizat pe o catedră de informatică la Colegiul Tehnic InfoEl de unde, în 2008, s-a transferat la Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud pe postul de inspector de informatică având jumătate de normă, iar din 2010 cu normă întreagă la informatică şi proiecte educaţionale.

Pe lângă activitatea la catedră sau ca inspector şcolar, a pregătit elevi pentru concursuri şcolare şi s-a implicat între 2007 şi 2010 în grupurile de lucru care au elaborat subiecte de bacalaureat la informatică, iar în 2010 subiectul creat de ea a fost rezolvat de elevi la examen, fiind cel extras pentru probă. Din 2008, este membră a Comisiei naţionale de informatică, alături de soţul domniei salei, prof. Constantin Gălăţan şi de prof. Silviu Candale, toţi trei de la CNLR. Din această comisie fac parte 50 de membri din toată ţara dintre care 25 la disciplina informatică şi 25 la tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor.

Soţii Gălăţan au o fetiţă, Iulia, elevă în clasa a X-a la CNLR la profilul matematică-informatică. „Noi spunem că este un copil bun, un copil vesel. Este sufletul nostru. Merge şi ea tot pe informatică. Anul trecut a obţinut o medalie de bronz la Olimpiada Naţională de Informatică. Aceasta este singura olimpiadă unde în evaluare nu intervine profesorul. Sursele concurenţilor sunt verificate de un evaluator care, în spatele lui, are 25 de teste de evaluare. Fiecare test e notat cu 5 sau10 puncte, în funcţie de complexitatea lui, şi care te poartă de la cele mai neclasice cazuri particulare până la cazurile generale ale problemei primite de către concurent. De aceea, punctajele la olimpiada de informatică sunt publice. Din 2007 şi până în 2015, vedem toate punctele obţinute de către elevii din toată ţara. Sunt elevi cu zero puncte. Ei au rezolvat problema, dar nu s-a gândit că sunt posibile acele cazuri particulare şi atunci obţine zero puncte sau sursa lui nu atinge timpul de executare mic la care noi ne aşteptăm. Problemele la informatică trebuie rezolvate eficient din punctul de vedere al timpului de executare, adică sursa lui să ruleze într-un timp foarte scurt. Noi când punem o locaţie pe GPS nu vrem să stăm 10 minute până să ne spună pe ce rută să o luăm. Vrem să stăm 30 de secunde. Aceea e o sursă bună. Asta înseamnă informatică. În plus, mai avem o problemă cu memoria limitată a computerului şi, în mod normal, sursele trebuie să ocupe memorie puţină. Acolo testăm elevii în olimpiade”, a explicat Suzana Gălăţan.

Ea este cea l-a descoperit pe Rareş Buhai, olimpicul de aur al CNLR fiind apoi slefuit de soţul ei, care a antrenat lotul naţional al României. „În 2006, am mers la Gimnazială nr. 1 să predau un curs opţional de informatică, rugată de doamna director de atunci, Mia Şigovan. Acolo am descoperit o clasă foarte bună de copii şi m-am implicat în pregătirea pentru olimpiada de informatică a unui grup de elevi. Rareş Buhai s-a remarcat din primele ore. A fost un copil deosebit de inteligent şi de disciplinat. El a avut un ritm de lucru şi o disciplină în muncă foarte riguroasă”, a spus ea.

Suzana Gălăţan a fost întrebată dacă va participa la concursul pentru ocuparea funcţiei de director al CNLR, însă a declarat că nu a luat încă o decizie fermă în acest sens fiindcă vrea să vadă mai întâi dacă se descurcă să conducă şcoala din postura actuală.