De unde provin legumele pe care le găsim în magazinele de profil din Bistriţa. Cine le cultivă (FOTO)

Are o fermă la Jelna în care cultivă suficiente legume ca să aprovizioneze cu ele 99% din magazinele de profil din Bistriţa. Le vom vedea în aprozare începând cu luna iunie şi ne vom bucura de gustul lor bun întrucât nu sunt ajutate să crească decât cu gunoi de grajd, asigură fostul primar al comunei Cetate, Daniel Moldovan, acum fermier scăpat de grijile administraţiei locale după ce Agenţia Naţională de Integritate l-a declarat incompatibil tocmai din cauză că a primit bani ca tânăr fermier.

În 1996, Daniel Moldovan a lucrat în Spania la solarii, ocazie cu care a văzut că spaniolii pot cultiva lume pe toate stâncile. „Am zis că orice se poate la noi dacă vrei. Solarii avem acum pe 85 de ari, dar ne vom extinde. Legumele din import nu se compară cu ale noastre. Şi acum băgăm sute de tone de gunoi de grajd care e sănătos. Gustul legumelor noastre e deosebit”, spune el, mândru că legumele produse la Jelna, în solarii, ajung la foarte mulţi bistriţeni.

În fiecare an, din ferma de la Jelna se obţin peste o sută de tone de tomate, 35 de tone de castraveţi, 500 de tone de cartofi, respectiv între 100 şi 200 de tone de gogoşari.

„Magazinele de legume-fructe din Bistriţa sunt aprovizionate de către noi în proporţie de 99% în perioada verii şi a toamnei. Când mâncaţi roşii, să ştiţi că sunt de la Jelna. Deja ne ocupăm de această activitate de nouă ani. Am început cu un solar, l-am făcut pe al doilea şi acum avem 5 solarii şi la toamnă intenţionăm să facem o seră pe două hectare. În afară de roşii, mai cultivăm castraveţi, gogoşari, de toate. Acum se plantează, iar la începutul lunii iunie vom ieşi pe piaţă cu cultura din acest an. Mergem până în octombrie când dă îngheţul şi apoi intenţionăm să triplăm suprafaţa de solarii. Ferma de legume nu e făcută cu bani europeni. Ce am câştigat am reinvestit”, a explicat Daniel Moldovan.

În schimb, Daniel Moldovan a accesat bani prin programul de instalare a tinerilor fermieri, a mai obţinut bani pentru reconversia viei, iar fratele şi cumnata lui, împreună cu care lucrează la fermă, au accesat şi ei Măsura 112 de instalare a tinerilor fermieri. Acum a mai depus un proiect pentru construcţia unei pensiuni care va fi ridicată chiar lângă fermă: „Vrem să avem aici o fermă cu de toate, cu legume, fructe, pensiune, vie. Am avut şi animale, dar am renunţat fiindcă e foarte greu să faci de toate. În agricultură depinzi de vreme. Dacă vine gheaţa, poţi pierde tot într-un an. Mai avem vie pe 26 de hectare, acum pregătim 20 de hectare pe care să plantăm prun, opt de cireş. Având şi livada lângă solarii, am încercat să ne concentrăm familia aici, să le avem pe toatea ici. În doi-trei ani vrem să fie toate puse la rând. De-asta intenţionăm să plantăm şi pădure pe 70 de hectare cu bani europeni”.

După ce a plantat viţă-de-vie pe 26 de hectare, fostul primar şi-a amenajat şi o cramă modernă. „Via a intrat pe rod anul trecut şi am zis să dăm o finalitate lucrurilor şi să vindem şi vin fiindcă să vinzi struguri nu e prea rentabil. Avem în jur de şapte-opt soiuri de la Festească Regală, Sauvignon Blanc, Fetească Albă, etc. La vie am făcut reconversie, însă cu livada nu a am avut succes. Anul trecut am pierdut un proiect de 600.000 de euro. L-am făcut, l-am depus şi pentru că nu am avut intabulată a arie mi l-au respins. L-am refăcut, l-am depus din nou, dar mi l-au dat cu cofinanţare 50%. Am renunţat”.

În solariile fostului primar lucrează în jur de 10-15 persoane pe post de zilieri, plus ceilalţi angajaţi. Întrebat dacă se poate trăi din agricultură, el a răspuns: „Cine munceşte trăieşte. Şi noi lucrăm vara de dimineaţa de la 5 până noaptea la două-trei. La noi nu a existat că nu se poate, totul se poate. Noi am încercat de toate. Am făcut şi construcţii, cartierul de vile noi l-am ridicat. Vrem să le legăm toate laolaltă, să fie un business de familie care să aducă un venit anual care să aducă un venit sigur, iar copiii să le ducă mai departe că pentru ei muncim”.