Guvernul României a adoptat, astăzi, o ordonanță de urgență care stabilește că pensiile de serviciu nu se vor mai majora, anual, prin raportare la creșterile salariale, ci doar în funcție de coeficientul de inflație, așa cum se procedează, în prezent, în cazul pensiilor reglementate de Legea 263/2010.
Actul normativ prevede, de asemenea, că valoarea netă a pensiei de serviciu nu va mai putea depăși media soldelor/salariilor nete cuprinse în baza de calcul a pensiei.
Precizăm că niciuna dintre pensiile de serviciu aflate în plată nu va fi micșorată ca urmare a adoptării prezentei ordonanțe de urgență. Totodată, nu suferă modificări nici baza de calcul și nu intervin schimbări nici în ceea ce privește vârsta și vechimea avute în vedere la data depunerii cererii de pensionare.
Măsurile au fost adoptate în vederea eliminării inechităților dintre categoriile de pensionari, dar și în contextul în care există pensii de serviciu care au crescut și cu 300% în ultimii ani, ca urmare a creșterilor salariale semnificative din respectivele domenii de activitate. Spre exemplu, o pensie de serviciu stabilită la aproximativ 7.000 de lei în anul 2010 a ajuns la valoarea de 22.000 de lei în anul 2017, ca urmare a corelărilor cu creșterile salariale, efectuate ulterior pensionării.
Adoptarea acestor măsuri era necesară în contextul în care Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede creșteri anuale semnificative ale salariilor în următorii ani, ceea ce ar fi generat, implicit, actualizarea pensiilor de serviciu cu sume ce ar fi putut produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate.
Actul normativ reglementează pensiile personalului MAI, al MApN, al serviciilor de informații, cel aeronautic civil navigant profesionist, al Corpului Diplomatic și Consular, al Curții de Conturi, cel auxiliar din instanțe și parchete, al funcționarilor parlamentari, dar și al membrilor Senatului României și Camerei Deputaților. Menționăm că pensiile magistraților nu sunt incluse în categoriile enumerate mai sus pe motiv că acestea au făcut obiectul a două decizii ale Curții Constituționale a României.
Totodată, pentru a elimina orice posibilă interpretare sau speculație conform căreia doar persoane din structuri de conducere, care ar fi putut afla despre intenția Guvernului de introducere a acestui act normativ, ar fi avut posibilitatea de a depune cereri de pensionare, până la data adoptării prezentei ordonanțe de urgență, actul normativ prevede că orice persoană din categoriile enumerate mai sus poate alege să se pensioneze în baza actualelor prevederi legale, până la data de 15 septembrie. Recomandarea este, totuși, aceea ca personalul din categoriile amintite să rămână în activitate, în condițiile în care Legea 153/2017 prevederi creșteri salariale considerabile pentru următorii ani, care vor genera, implicit, pensii mai mari, anunță Guvernul.
Salarii majorate pentru polițiști şi personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională
Poliţiştii din Ministerul Afacerilor Interne şi personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională vor putea beneficia de majorări salariale de până la 15% din salariul de bază.
Guvernul a adoptat, în ședința de astăzi, Ordonanța de Urgență pentru completarea Legii nr.152/2017 pentru aprobarea OUG nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.
Potrivit ordonanței de urgență aprobate de Executiv în ședința de astăzi, majorările salariale se aplică astfel:
Ø polițiștii din Ministerul Afacerilor Interne și unitățile/instituțiile/structurile aflate în subordinea sa beneficiază de majorarea cu 10% a cuantumului brut al salariilor de funcţie;
Ø personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, cu excepția personalului civil din Ministerul Apărării Naţionale şi instituţiile aflate în subordinea sa, beneficiază de majorarea cu 15% a cuantumului brut al salariilor de bază.
Aceste măsuri nu se aplică personalului care a beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 privind aprobarea OUG nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 57/2015. Actul normativ urmărește eliminarea discrepanțelor în ceea ce privește stabilirea salariilor lunare ale polițiștilor și personalului civil din Ministerul Afacerilor Interne și unitățile/instituțiile/structurile aflate în subordinea sa, precum și ale personalului civil din instituțiile publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, care nu au beneficiat de aplicarea majorărilor prevăzute de Legea nr. 152/2017.
Personalul Ministerului Afacerilor Interne a mai beneficiat, în anul 2017, de următoarele majorări ale veniturilor:
Ø începând cu luna aprilie 2017, includerea, în soldele/salariile de funcție, a diferenței de 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei/salariului de merit, în plată la nivelul anului 2009 (măsura a fost devansată cu patru luni);
Ø începând cu luna aprilie 2017, sporurile, indemnizațiile și alte asemenea drepturi specifice, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat și care nu fac parte din salariul/solda de bază, precum și drepturile salariale acordate pentru risc și suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc și pericol deosebit se determină prin raportare la salariul de bază/solda de funcție, al cărui/cărei cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară, garantat în plată;
Ø prin Legea 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, intrată în vigoare la 1 iulie, au fost introduse prevederi prin care polițiștii care dețin grad didactic sau fac parte din cadrul personalului medico-sanitar pot opta pentru salariul stabilit pentru familiile ocupaționale din Învățământ, respectiv Sănătate.
Peste 100.000 de angajați ai MAI au beneficiat de pe urma acestor măriri, iar efortul bugetar total este de aproximativ 290 de milioane de lei, în anul 2017. Prin Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea OUG nr. 99/2016 au fost aprobate unele măsuri pentru completarea celor deja adoptate pentru eliminarea discrepanţelor salariale până la intrarea în vigoare a noii legi de salarizare, fiind majorat cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie ale cadrelor militare în activitate, precum şi ale soldaţilor şi gradaţilor voluntari, inclusiv ale personalului civil din Ministerul Apărării Naţionale şi instituţiile aflate în subordinea sa, cu excepţia celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016.
Indemnizaţia pentru creşterea copilului a fost plafonată de Guvern la 8.500 lei, începând din luna septembrie
Guvernul a modificat, în ședința de astăzi, OUG nr. 111/2010 privind indemnizația pentru creșterea copilului, stabilind o limită maximă de 8.500 lei lunar. Prevederea se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017 atât pentru persoanele care au drepturile stabilite sau solicitate anterior acestei date, cât și pentru situațiile ulterioare. Conform noii prevederi, indemnizația lunară pentru creșterea copilului se va stabili ca și până acum, repectiv la 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, cu menținerea cuantumului minim actual de 85 % din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată, insă cu limitarea la un nivel maxim de 8.500 lei.
Prin prezentul act normativ, Executivul clarifică și unele aspecte ce țin de acordarea stimulentului de inserție, în special pentru persoanele care se întorc la activitatea profesională cu cel puțin 60 zile înainte de finalizarea perioadei de concediu pentru creșterea copilului, pentru a nu se mai crea interpretări diferite în aplicare la nivel național; clarificările nu afectează stabilirea și plata stimulentului de inserție, aceasta realizându-se ca și în prezent.
La nivel național, din cei 160.807 de beneficiari de indemnizație pentru creșterea copilului, circa 1.100 de beneficiari au indemnizații care depășesc 9.000 lei. În prezent, sunt în plată indemnizații care reprezintă de până la 130 ori indemnizația minimă.
Alte state membre ale Uniunii Europene au programe similare, însă nu la fel de generoase ca cel aplicat în România. Majoritatea statelor UE au sisteme de tip contributiv, cu perioade cuprinse între 6 luni și 3 ani (cu diferențe în cazul familiilor monoparentale sau suplimente de perioade în cazul copiilor cu dizabilități), cuantumurile, de regulă, fiind stabilite pornind de la o valoare fixă, la care se adaugă o componentă care ține de perioada lucrată, tipul de contract, numărul de copii și ce alte beneficii mai primește familia. Cel mai mare cuantum al acestui tip de sprijin se înregistrează în Germania, 1.800 euro, România depășind, în prezent, de 19 ori acest cuantum. Acest drept nu este unul contributiv ci doar adresat părinților activi pe piața muncii, iar plata impozitului pe venit nu reprezintă o contribuție pentru acoperirea unui risc și sumele astfel colectate la bugetul de stat asigură cheltuielile generale inclusiv cele din sănătate, educație, ordine publică și apărare și asigurarea altor drepturi sociale.
Sporuri pentru administraţia locală de până la 15% pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă
Guvernul a adoptat vineri, printr-o hotărâre, un regulament prin care angajaţii din administraţia publică locală vor putea beneficia de sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă, de până la 15% din salariul de bază, la fel ca în legea anterioară a salarizării.
Potrivit hotărârii, la stabilirea sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă se au în vedere următoarele criterii: existenţa factorilor nocivi şi mecanismul de acţiune a acestora asupra organismului, intensitatea de acţiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori, durata de expunere la acţiunea factorilor nocivi, existenţa unor condiţii de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasă, care determină un risc de îmbolnăvire sau de accidentare, structura şi nivelul morbidităţii în raport cu specificul locului de muncă.
Nivelul sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă este de până la 15% din salariul de bază, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea sub influenţa a 4 factori de risc; până la 10% din salariul de bază, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea sub influenţa a 3 factori de risc; până la 5% din salariul de bază, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea sub influenţa a 2 factori de risc.
Actul normativ mai prevede că la stabilirea sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă, pentru a nu afecta echilibrele bugetare, a fost introdusă condiţia de a se respecta încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat.
Adaugă comentariu