La 10 octombrie 1944, în toiul luptelor din zona Bârgăului dintre unităţi române şi sovietice, pe de o parte, şi trupele germano-ungare, pe de altă parte, a avut loc o acţiune de agresiune împotriva populaţiei româneşti civile. În toamna anului 1944 în acea zonă erau staţionate, în retragere, Divizia 27 de grăniceri secui şi Regimentul ungar 33 vânători de munte.
Au fost arestaţi circa 20 de localnici români din Prundu Bârgăului şi au fost trimişi la Bistriţa, de unde însă li s-a dat drumul după două zile. Şapte dintre ei au fost arestaţi din nou şi închişi într-o pivniţă. În noaptea de 10 octombrie, românii au fost scoşi şi duşi la marginea unui şanţ de apărare antiaeriană, unde au fost împuşcaţi şi aruncaţi în şanţ. Una dintre victime, preotul Augustin Pop a fost rănit mai uşor şi a reuşit să scape cu viaţă, prin fugă. Tot atunci a fost ridicat de acasă şi funcţionarul Popovici şi dus spre o destinaţie necunoscută, de unde nu s-a mai întors niciodată. Odiosul masacru a fost săvârşit de trupele hortiste, în retragere, care au împuşcat, fără nicio judecată 7 bârgăuani.
În întreg judeţul au fost executaţi de către hortişti 24 de cetăţeni români, între care Grigore Hângănuţ din Ciosa, precum şi bârgăuanii: Pavel Costea, George Popandron, Leon Vlad, Simion Rogină, Vasile Raţiu, Lucreţia Tanca şi Augustin Pop, care au fost chinuiţi şi împuşcaţi, mişeleşte, în noaptea de 10-11 octombrie 1944, fiind aruncaţi într-o groapă comună, la Prundu Bârgăului. Singurul supravieţuitor care a scăpat printr-o minune dumnezeiască, mărturisind şi făcând cunoscut tuturor odioasa crimă săvârşită de hortişti, a fost preotul Augustin Pop din Mijlocenii Bârgăului.
Localitate-martir, denumire generică pentru sat-martir, comună-martir sau oraş-martir, reprezintă un titlu acordat unor localităţi din România ca simbol al cinstirii de către patrie a eroismului manifestat şi a memoriei martirilor căzuţi pentru cauze naţionale. Deşi nu există criterii precise în stabilirea localităţilor-martir, în principiu acestea au avut un număr însemnat de victime ori s-au distins prin acţiuni deosebite ale participanţilor la evenimentele respective. Titlul se acordă prin lege.
Prundu Bârgăului a devenit comună-martir în 2008, alături de Ip, Moisei şi Treznea, în toate acestea fiind ucise, în al doilea război mondial, în total 286 de persoane.
„În semn de cinstire pentru jertfele date și pentru eroismul manifestat în timpul ocupației fascisto-horthyste din perioada august 1940 – octombrie 1944, comuna Prundu Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, se declară localitate-martir a neamului românesc”, se arată în lege.
Comemorare ceva? Nimic? Aaaaa scuzati astia sunt romani!