În ședința Consiliului Local Bistrița din 27 noiembrie va fi aprobată amplasarea unui monument de for public în Piața Petru Rareș, în fața Palatului Administrativ. În aceeași locație va fi reamplasat catargul port-drapel aflat acum în Piața Centrală, lângă statuia poetului Andrei Mureșanu.
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a solicitat acordul pentru amplasarea unei statui a domnitorului Petru Rareș în piața cu același nume.
”Piaţa Petru Rareş s-a conturat în anii 1970, odată cu organizarea centrului administrativ al judeţului, în vecinătatea centrului istoric al oraşului Bistriţa. Şi-a câştigat importanţa prin amplasament, prin fondul construit ca valoare arhitecturală şi funcţiuni. Piaţa Petru Rareş este o piaţa civică importantă, în jurul ei fiind amplasate instituţiile publice ale oraşului: Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Prefectura, dar şi spaţii cu destinaţie comercială, hotelieră, de cultură sau bancară dar şi clădirii de locuinţe colective. Datorită rolului său de piaţă civică, i-a fost dat şi un nume potrivit, cu rezonantă istorică – Piaţa Petru Rareş. Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud solicită acordul de a se amplasa în Piaţa Petru Rareş statuia domnitorului Petru Rareş. Amplasarea statuii domnitorului Petru Rareş, ca lucrare de for public, este pe deplin justificată, mai ales într-un an cu importanţă istorică deosebită – anul Centenarului Marii Uniri de la 1918.
Drapelul României este simbolul statal care se arborează în locuri publice stabilite de autorităţile naţionale şi locale cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter naţional şi internaţional. Pentru a sublinia caracterul administrativ al spaţiului public, piaţa va deveni locul desfăşurării unor manifestări şi programe cultural educative, dar şi ceremonii militare specifice, organizate în anul Centenarului Marii Uniri, astfel că este necesară şi reamplasarea catargului din Piaţa Centrală a municipiului Bistriţa în Piaţa Petru Rareş”,
se arată în proiectul de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local.
Cale libera betonarii Pietei Centrale. Urmeaza mutarea statuii poetului Andrei Muresanu?
Nu sunt oare cam tardive aceste hotarari daca justificarea lor tine de anul centenarului? E deja 22 noiembrie si din anul centenarului au mai ramas 5-6 saptamani si par slabe sansele sa se mai concretizeze ceva .
Ei ridica catarge si fredoneaza statuile intre ele si catargul mai ceva ca si ciorapii flausati. In tot acest timp , zeci de monumente dedicate eroilor nostrii din primul razboi mondial se prabusesc si nu se mai vede scrisul. Este si cazul monumentului din satul martir COASTA unde bunicul meu a ridicat in anul 1936 un monument in memoria celor 61 de consateni morti in primul razboi. Casa si mortul a dat satucul de atunci. In prezent crucea de pe monument este distrusa datorita unor lucrari care s-au executat de vreo 10 ani la o casa din vecinatatea monumentului. Nici un primar de la ODORHEI nu a luat nici o initiativa de restaurare. Legea nu imi da voie sa fac o interventie in nume propriu, ca zau am atatia lei dar estia de la cultura imi si fac dosar penal.Mutarea catargului din PIATA CENTRALA cred ca este o comanda, ca sa nu mai falfaie si sa nu mai existe nimic romanesc in zona. Istoria se repeta, este posibil ca peste noapte sa se dea comanda si pt. mutarea statuii, asa cum bine a sesizat bistriteanul nostru. Asa ca administratia sparge bani publici prin asemenea mutari de catarge si statui. Cred ca simbolic ar fi mai bine o TAPUSA cu dedicatie pentru felul in care politrucii aflati la pusculita publica sparg bani si fac de capul lor aceste mutari, fara sa se consulte cu locuitorii cetatii. Nu e bine tovarasi !Sunteti jalnici !
Catargul linga biserica si in centrul histroic era chiar deplasat. In rest va dau dreptate.
Fost-au acest Petru Rareș o veritabilă plagă pentru Moldova, pentru români și pentru locul lor în istorie, pentru Bistrița și pentru Ciceu. Doar prostia și incompetența politică și militară îl pot absolvi de calificativul de veritabil trădător de neam, tară și lege strămoșească. La fapte:
– trădător al creștinismului Petru Rares, participa cu 6000 de osteni la asediul Vienei din 1529 de partea sultanului Suleiman
– aventurier militar nepriceput pierde aproape în totalitate oastea Moldovei în urma înfrângerii de la Obertyn în fața polonezilor 7746 morți, 1000 prizonieri și 50 de tunuri în timp ce polonezii pierd 256 de oameni.
– urmare a intrigilor lui și a catastrofelor militare în care s-a băgat, turcii ocupă pentru prima dată în totalitate Moldova și impun un domn prin decret nu printr-un tratat.
– pierde sabia lui Stefan cel Mare
– potrivit tradiției înregistrate de Ion Neculce, a fost gonit de pietreni, fiind nevoit să tragă cu arcul într-un popă care-l ajunsese. Petru s-a îndreptat apoi spre Mănăstirea Bistrița, dar și de acolo a fost nevoit să se refugieze
– Moldova pierde definitiv partea de sud a Basarabiei. In 1538, cand turcii condusi de sultanul Soliman Magnificul, au cucerit si au creat raionul Tighina anexand acest teritoriu la Imperiul Otoman. Toate consecințele care au urmat colonizarea populatiilor turcesti si bulgare sunt urmare a faptelor acestui bastard, comerciant de pește și necopt la minte pre nume Petru zis
– găzduit de voievodul Transilvaniei la Ciceu se milogește de sultan să-l repună domn și în cele din urmă pleacă la Stambul unde reușește sa-și recapete tronul pe bani
– trădător a intereselor românești ca slugă prea-plecată a turcilor îl capturează în 1541 și-l dă pe măna acestora pentru a fi omorât pe voievodul român al Transilvaniei Stefan Mailat. Astfel, ca urmare a faptelor de arme a trădătorului Petru Rareș se încheie visul lui Ștefan Mailat de a deveni Principe al Transilvaniei, de a rupe Transilvania de Ungaria și de a întemeia un principat autonom.
– Inamic al Bistriței timp de câteva luni între 1529 și 1530 asediază cetatea Bistriței „dăruită” lui de Ioan Zapolya „Tratatul de la Lipova”. Bistriţenii însă nu i s-au suspus lui Petru Rareş şi au preferat să se lupte cu el până la moarte, pentru păstrarea autonomiei lor seculare. Petru Rareș nu a intrat niciodată în Bistrița fiind privit mereu ca un dușman.
– Cauză a dărâmării cetății Ciceului – urmare a trădării cauzei creștinătății de către Petru Rareș a fugii acestuia la Sultan de unde reprezenta un pericol pentru Transilvania, Cetatea Ciceului (veche de peste doua veacuri) este demantelată din ordinul lui Gheorghe Martinuzzi în 1544,
– tată și nepot de musulmani pederaști și cadâne – Iliaș Rareș fiul trece la religia mahomedană. A fost renumit în epocă pentru petrecerile și desfătările cu tinerii săi sfetnici turci. Intra în sluba sultanului Soleiman luând numele de Mehmet, și devine pașă de Silistra în 1551. După doi ani, a fost însă închis pentru fraudă și exilat la Bursa, moare, probabil otrăvit, la Alep, Siria, în 1562; – figura lui este înnegrită pentru aceste fapte în tabloul votiv de la Probota;
– Mircea si Radu fii ai doamnei Chiajna, nepoți ai lui Petru Rareș au trect, de bună voie la islamism si si-au luat nume noi: Ahmet si, respectiv, Iusuf, pentru a trai în liniste în umbra coranului.
– O nepoată a lui Petru Rares – Dobra, tot fiică a Chiajnei ajunge cadâna preferată a sultanului
Acestea sunt realizările și moștenirea lui Petru Rareș pentru care în zilele noastre i se ridică statui și mănăstiri. Mă gândesc că potrivit ar fi în jurul bustului niște basoreliefuri cu cadâne, juni turci îmbrățișați cu odraslele lui Petru și oșteni moldoveni bătând Viena sub semilună.
Multumim pt lamuriri. Atunci un bust pt. drac-nea.