Inflamaţia poate că e justificată, poate nu. Cert este că primarul în funcţie are obligaţia să-i informeze pe cetăţeni ce a făcut cu banii pe care aceştia i-au plătit sub formă de taxe şi impozite, anunţându-i pe cei care au datorii să şi le achite. Aceeaşi lege îl obligă să le trimită oamenilor, acasă, scrisori şi să le spună ce a făcut cu banii lor şi ce are de gând să mai facă.
Aceste documente sunt eliberate automat, nu stă nimeni să se uite dacă X are datorii şi dacă Y nu. Ar trebui mulţi oameni şi mult timp pentru a se face o astfel de selecţie. Aşa se face că primesc informări de la primar şi cei care nu au datorii şi, fireşte, dacă mai sunt şi contracandidaţi, iar singura lor metodă de propagandă este conferinţa de presă, vor ţipa cât îi ţine gura că astfel se face risipă de bani publici cu scop electoral.
Ştiu povestea aceasta de pe vremea când era Vasile Moldovan primar şi PSD, partidul actualului primar, ţipa din gură de şarpe pe marginea acestui subiect. Toată floarea cea vestită a partidului se minuna cum fostul primar Vasile Moldovan şi PDL aruncau banii publici degeaba prin cutii poştale şi îşi făceau propagandă, cică, „pe banii noştri”. Iată că s-a întors roata. Acum măcar PDL tace fiindcă ştie că acolo unde e lege nu e tocmeală.
În era informaticii, nici eu nu mai văd sensul scrisorelelor din poştă. Ar fi mai interesant să poată citi rapoarte doar cei interesaţi fie de pe portalul municipalităţii, fie din ziarul tipărit de instituţie. În felul acesta, informaţia ar ajunge unde trebuie şi nu s-ar mai tăia copaci degeaba ca să aibă ce toca unii în conferinţe de presă în care nu au subiecte.
Să fim serioşi acum! Câţi dintre cei care critică, dacă ar fi ei înşişi primari nu s-ar folosi de tot ce le permite legea ca să obţină un nou mandat? Nu-i ţin partea primarului Ovidiu Creţu, dar spre deosebire de alte primării care au paginile web pline cu fotografia edilului în funcţie în dreptul fiecărui rând scris, portalul municipalităţii noastre pare destul de independent de primar. E drept că, în ultima vreme, strategic, fireşte, Primăria Bistriţa a creat câte un eveniment la două zile. Ce-i prea mult, nu-i sănătos, motiv pentru care nici mediatizarea nu a fost pe măsura aşteptărilor şi s-a terminat cu inaugurările cel puţin pe moment.
În esenţă însă, în cei patru ani în care a condus Primăria Bistriţa, Ovidiu Creţu nu a ieşit la rampă dacă nu a avut cu ce, nu a vorbit să se audă şi nici nu a pretins că ştie ceea ce nu ştia. În schimb, a răspuns întotdeauna la telefon, a sunat înapoi când nu a putut răspunde, nu s-a ferit, nu s-a ascuns şi nu s-a lăudat. Nu ştiu dacă putem spune acelaşi lucru fără teama de a greşi şi despre alţi primari pe care i-a avut Bistriţa sau despre alţi mari conducători de la judeţ.
Este adevărat că un primar în funcţie, chiar dacă e iniţiatorul a 99% din proiectele de hotărâri adoptate de Consiliul Local, nu lucrează singur la ele. Are în spate un aparat întreg care face asta. Este tot atât de adevărat că un primar în funcţie are multe avantaje, dar, în acelaşi timp, primarul actual al Bistriţei şi-a asumat şi multe riscuri. Reabilitarea Parcului Municipal, ascunsă de predecesorul său Vasile Moldovan într-un sertar de teama ecologiştilor lui Alexandru Toniuc, a început anul acesta cu cântec, prin oraş se circulă îngrozitor din cauza străduţelor pe care se toarnă asfalt de 15 ori ca să fie spart a 16-a. Din fericire pentru primarul Ovidiu Creţu, Bulevardul Republicii a înverzit timid, dar restul străzilor cu copaci ciuntiţi tot rău arată, iar din nefericire de data aceasta pentru el, mulţi nu l-au iertat nici pentru copaci, nici pentru centură.
În opinia mea, proporţia între lucrurile bune şi cele mai puţin inspirate făcute de primarul în funcţie este sensibil egală, depinde de unghiul din care priveşti şi de interesele fiecăruia mai mult sau mai puţin vizibile. Dacă în această ecuaţie introducem scrisorile de dată recentă care au ajuns la o parte dintre cetăţeni, atunci primarul are un avantaj, contrar a ceea ce se crede. Nu numai că nu e ilegal că le-a trimis, era ilegal dacă nu făcea acest lucru. Criticii lui ar trebui să citească mai întâi legile şi apoi să-l ia la bani mărunţi. Sunt destule ce îi pot fi reproşate, dar dacă numai asta s-a găsit …
Cristiana Sabău
O mica observatie – din pacate pe bulevard avem cele mai inalte tufe din oras (e drept ca sunt cu frunze verzi) – nu le prea mai putem spune copaci dupa ce au fost mutilati.
Da, a iesit la rampa doar ca sa spuna ca a pus niste casute pt veverite in parc :))Foarte de ras. Las-o-ncolo, putea sa puna niste angajati sa le amplaseze si eventual sa dea un comunicat, ca o data cu reabilitarea parcului (care mi se pare un lucru bun), animalutele de aici nu au de suferit, nu sa cheme presa sa vada cum pune el casutele pt veverite. Cam penibil. Cat despre realizarile trambitate prin cutiile postale… sa fim seriosi. Casa Ema, Biserica Evanghelica sunt niste lucruri care, din fericire pt el, s-a facut in timpul mandatului sau, dar meritul sau este cam mic. Biserica s-a reabilitat din alte fonduri, contributia primariei este una neglijabila.
casa Ema este o realizare ca functiune, nu ca amplasament, in parc.
Actualul domn primar Ovidiu Cretu sta foarte bine la capitolul imagine si destul de prost la capitolul realizari. Cand spun asta, ma refer la ceva relevant, despre care sa se poata spune ca a fost realizat in timpul domniei sale, respectiv vreo investitie semnificativa din partea vreunei companii romanesti sau straine, care sa ofere noi locuri de munca bistritenilor interesati de munca, iar din castigurile realizate astfel sa poata aloca si o parte distractiei, atat de dragi domnului primar prin Wonderland-ul proiectat, dar inca nerealizat.
S-au inghitit ceva banuti din buzunarele bistritenilor pentru ideile fantasmagorice ale actualei administratii municipale, desi, de cuviinta era ca in aste vremuri de restriste, sa fie consultata populatia in vreun chip, pentru a se vedea daca ideile astea concorda cu dorintele celor multi, deoarece, insumand toate aste studii si parastudii de fezabilitate, oportunitate, sau cum s-or mai fi chemand, musai ca s-o cheltuit vreo cativa lei ( 20 de miliarde vechi spun gurile rele ), si Bistrita s-o ales cu o tabla pe care scrie mare si frumos WONDERLAND,
Trebuie sa ai capul bine infipt intre umeri si sa fii modest atunci cand alegi sa cheltuiesti bani in numele altora. Idei crete se gasesc cu duiumu. Prostia mare e ca ele costa multi bani ca sa verifici ca-s viabile. E de admirat creativitatea, dar orizontul dorintei trebuie sa se suprapuna cu putirinta, altfel se arunca resurse pe apa Bistritei, desi mai de folos ar fi sa i se improspateze si amenajeze malurile.