Biserica Protopopiatului Ortodox Bistrița, de la Coroana, unde începând din 2017 s-au făcut lucrări de conservare și renovare, a fost resfințită de IPS Andrei – Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, alături de PS Ignatie – Episcopul Huşilor şi PS Visarion – Episcopul Tulcii, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. După slujba de sfințire a început oficierea Sfintei Liturghii.
Lăcașul de cult își sărbătorește hramul ”Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”.
La slujbă au asistat primarul Ovidiu Crețu, viceprimarii Cristian Niculae și Gelu Muthi, președintele CJ Radu Moldovan, prefectul Ovidiu Frenț, șefi de instituții, parlamentari, protopopi de la alte confesiuni.
Pentru implicarea și aportul adus la restaurarea bisericii, IPS Andrei a acordat mai multe distincții și diplome de recunoștință. Astfel, cei trei parohi, protopopul Alexandru Vidican, Nicolae Feier și Vasile Beni au primit Crucea Transilvană pentru clerici, cea mai înaltă distincție a Mitropoliei Clujului, iar primarul Ovidiu Crețu și managerul Electr-Ursa, Gavril Ursa, au primit Crucea Transilvană pentru mireni. Totodată, pe preotul slujitor Emanuel Vidican, secretarul Protopopiatului Bistrița, l-a hirotesit iconom stavrofor, cu dreptul de a purta crucea pectorală. Președintele CJ Radu Moldovan și prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta au fost distinși cu ”Gramata Mitropolitană”. De asemenea, membrii Comitetului și Consiliului parohial au primit distincții și diplome de aleasă cinstire.
”Biserica de la Coroana” este cel mai vechi monument istoric din Bistriţa (secolul XIII). Ea fost ridicată în jurul anilor 1270-1280, în stil gotic timpuriu, suferind de-a lungul timpului mai multe reparaţii şi transformări, prima dintre acestea fiind consemnată în anul 1494. Între anii 1518-1520, sub conducerea maistrului Sigismund, monumentul a fost modificat în stil gotic târziu, mai apoi suferind adăugiri în stil baroc. După 1541, când minoriţii au părăsit oraşul, clădirea a servit o vreme ca hambar şi pivniţă de vinuri.
În anul 1543, în Bistrița încetează să mai fie parohie romano-catolică, sașii trecând la religia luterană. În anul 1724 religia romano-catolică a reapărut în Bistrița, iar biserica a fost refăcută. În anul 1895 se reușește, contra sumei de 35.000 de florini, preluarea ei de către comunitatea greco-catolică din Bistrița. Dacă în secolul al XVIII-lea interiorul monumentului a fost adaptat stilului gotic, după anul 1895 a fost adaptat pentru cultul ortodox. A devenit după 1948 biserică parohială ortodoxă. Trecerea a fost terminată în anul 1988, când pereţii bisericii au fost acoperiţi cu pictură murală (frescă) în stil neobizantin. La 24 octombrie 1948, în acest lăcaş de cult a avut loc ”Proclamarea solemnă a unificării bisericeşti a românilor ardeleni”. Biserica este cunoscută şi sub numele de ”Coroana” pentru că în trecut a fost în proprietatea ”coroanei habsburgice”, ca biserică militară, potrivit site-ului Protopopiatului Ortodox Bistrița.
În 2015, Biserica Ortodoxă, prin Parohiile ”Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și ”Pogorârea Sfântului Duh”, a câștigat definitiv procesul cu Biserica Greco-Catolică pentru clădirea unde funcționează Protopopiatul Ortodox Bistrița și cele trei parohii menționate care îi au ca preoţi parohi titulari pe protopopul Alexandru Vidican, Nicolae Feier respectiv Vasile Beni.
Procesul a durat mai mulți ani și a fost câștigat succesiv de ortodocși la Tribunalul Bistrița-Năsăud, Curtea de Apel Cluj și în final la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a respins recursul Bisericii Greco-Catolice, consfințind verdictul favorabil acordat Protopopiatului Ortodox Bistrița. Decizia ICCJ este irevocabilă.
Sfințirea bisericii furate.
Doamne ajuta.
Hotia la români e sfânta! 🙂
Nu inteleg de ce tot timpul aceste imagini contin si politruci in primele randuri ? Cred ca este un mare deserviciu adus bisericii ortodoxe. Nu mai bine am vedea icoanele de pe iconostas decat mereu aceleasi fete bolsevice . Asta la general fara sa am ceva anume cu VICELE. Despre alalalt , nici nu ma intereseaza ca oricum comunist ramane. Restul este impresie artistica.
Motto:
„Nimic nu e asa de tare ca trecutul. Pe acela nimeni si nimic nu-l poate schimba.”
(Lucian Blaga- Din duhul eresului)
In Piata Unirii din Bistrita totul a fost falsificat, pentru ca nimic să nu mai amintească de adevarul istoric al locului. De exemplu, pe unul din stalpii de la intrarea in biserica din Piata Unirii, este scris: BISERICA ORTODOXA „COROANA” sec. al XIII-lea (1270-1280) CEL MAI VECHI MONUMENT AL BISTRITEI, ca si cum de la inceput biserica respectiva ar fi fost ortodoxa. In numele adevărului, reamintim că in 1893 biserica respectivă (fostă a minoritilor) impreuna cu ansamblul mănăstiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini având in vedere că la acea vreme românii nu aveau voie să isi construiască biserică in interiorul orasului. Prin urmare, Biserica Greco-Catolică a avut un rol esential in devenirea romanească a Bistritei. Este binecunoscută contributia Bisericii Greco-Catolice la emanciparea si realizarea unitatii nationale a romanilor din Transilvania. Corifeii „Scolii Ardelene” au fost greco-catolici, desi nimeni nu mai pomeneste astăzi acest lucru. Insusi marele istoric Nicolae Iorga spuea că toată diplomaţia României de 100 de ani nu a făcut atâta pentru a fi europeni, cât a făcut Biserica Greco-Catolică. Revenind la Biserica de la Coroana, aceasta este de fapt biserica de suflet a greco-catolicilor bistriteni, ea fiind martoră activă la evenimente importante de trăire si simtire ramanească, culminand cu Marea Unire de la 1918. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romaneasca participanta la Marea Adunare Nationala convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad, dupa ce “Credentionalele” fusesera sfintite in Biserica Romană Unită din Bistrita. De la Marea Unire se trage numele de Piata Unirii si nu are nimic in comun cu Mica Unire, chiar dacă un primar incult a mutat aici bustul lui Cuza de la IJP, creind o confuzie publică legată de numele pietei. În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi biserica a fost preluat de către ortodocşi, iar in una din clădirile ansamblului mănăstiresc a functionat multa vreme Muzeul Bistritean. După revolutia din 1989, nu doar că nici măcar biserica nu a fost retrocedată adevaratilor proprietari greco-catolici, dar ortodocsii au pus stapanire si pe cladirile mănăstiresti instalandu-si aici protopopiatul. De altfel, inainte de 1989 Protopopiatul ortodox din Bistrita a functionat la „Catedrala Ortodoxa” de pe str. Odobescu, avand hramul „Sfintii trei ierarhi” acesta fiind primul edificiu, construit în Bistriţa, pentru cultul ortodox. Nu intamplator acolo se afla si mormantul lui Grigore Pletosu, primul protopop ortodox al Bistritei. Ierarhii ortodoxiei bistritene sunt in stare sa-si nege propria lor istorie pe aceste meleaguri numai pentru a se face stăpani pe ce nu le apartine.
In ce privește toate bisericile greco-catolice însușite în 1948, de către ortodocși. Ele nu au revenit, din punct de vedere canonic, niciodată ortodocșilor. Doar o autoritate bisericească, în speță episcopul, poate să înstrăineze biserici, clădiri, sau alte bunuri. Mascarada din 1948, când mai mulți preoți „au trecut” (în ghilimele, deoarece nici acea trecere nu a fost canonică dpdv al Canoanelor Ortodoxe) la ortodoxie, nu au avut nici o autoritate fără episcop. Din acest punct de vedere, „resfințirile” pe care le fac nu sunt canonice. Pot sa vină toți ierarhii bisericii neunite să o „sfințească”.
Sunt de compătimit doar cei care își riscă mântuirea sufletului, prin astfel de gesturi.
Toți cei care au participat, cu bună știință, la această mascaradă, și la aprobarea unui furt, nu sunt decât urmași ai lui Stalin. Din păcate, BOR încă este continuatoarea fidelă a regimului comunist.
Nu stiu de ce dati vina unii pe altii ca e furată…ca nu e furată….toate sunt lăsate să se întâmple cu un scop. Încă ceva…..fotografiile sunt prea satutrate….departe de nuantele naturale
Mostenirea saseasca si maghiara trebuie invizibiliata neaparat. Papistasi.
Ne lăudăm cu niște castele, biserici fortificate, constructii din orașe, care nu au nimic în comun cu civilizația românească bizantin-ortodoxă. Orașele baroc, goticul, romanicul, sunt elemente de civilizatie catolică și protestantă, nu ortodoxă. Desigur, prin intermediul bisericii greco-catolice, o parte a românilor, au fost din nou părtași la acest tip de civilizație, s-au racordat la locul de unde ne vine limba și originea, Roma.
În loc să ne bucurăm că dispunem și de această istorie a Ungariei și Austriei, tot ungurii sunt de vină și îi catalogăm de bozgori, migratori, corciți, iredentiști etc. Migratori, migratori, dar s-au integrat Europei catolice și au produs o civilizație mai avansată decât civilizația românească slavo-bizantină, din foarte multe puncte de vedere, s-au occidentalizat mai timpuriu decât noi.
Noi, autohtoni și „latini puri”, mai nou „daci puri”.
Așa și? Ce am făcut cu toate acestea, ce am realizat așa extraordinar, căci cu altceva nu știu să ne lăudam, decât cu pasivitatea în fața istoriei, cu originea care e un dat și care nu știu cum, te face mai grozav decât ăștia mai nou veniți, cu tânguirile și frustrările necontenite, că alții ne-au cucerit și nu ne-au lăsat, vezi Doamne, să ne construim țara. T Duica
Raducule tot tovaras ai ramas. O biserica se poate numii catedrala daca si numai daca slujeste permanent un episcop. Deci in bistrita avem doua catedrale dar nu avem episcopi.
V-ati strans acolo sa va laudati si sa resfintiti o biserica catolica. ATI FURAT biserica si acum ati facut-o ortodoxa dupa capul vostru dar ea niciodata nu poate fi ortodoxa daca este catolica. Gestul rusinos la bisericii ortodoxe sa fure o biserica este mizerabil. Inca suntem cu apucaturi bolsevice. Rusine Rusine Rusine
Golaneala de tip comunist, asa ca-n ’48.
As fi vrut sa-i vad pe acei oameni de „vază”, printre oameni si nu in primul rând,ca de obicei. Este detestabilă această mândrie, în Casa Domnului.
În postul Crăciunului se pecetluieste hoția. Hotul se bucură, păgubitul suferă. Ne plânge sufletul Doamne!
Este și catedrală dacă doresc tovarășii. Dacă trebuie Andreicuț se va muta permanent la Bistrița. Așa va economisi și gazul pe care îl arde săptămânal ca să predice pentru Răducu. Oricum PSD Cluj are jumătate din procentele Bistriței, deci nu mai face acolo nicio treabă și Răducu a avansat deja idea să se facă mitropolia Bistriței. Până atunci, în bună tradiție ortodoxa a hoțului care strigă hoțul avem o ipoteză beton din partea unui „savant” angajat chiar la „catedrală”. Și anume: aceasta era catedrală încă de pe vremea dacilor de la care au preluat-o, cu sabia în mână, minoriții 1000 de ani mai târziu.
„Bessi daci (preoţi), monoteişti, (“dintre care se alegeau regii numiţi bassilei –bazilei” după mărturiseirea lui Iordanes), n-au avut dificultăţi a se ataşa trup şi suflet credinţei dreptmăritoare în HRISTOS, Mântuitorul nostru.
Lăcaşul mănăstiresc al preoţilor bessi –(besser ica =Biserica –n.a. ) avea Hramul Adormirea Maicii Domnului –Împărăteasa (Panta Nossa în greceşte)”. Chiar şi atunci când lăcaşul Coroanei a fost răpit de cei veniţi cu sabia şi dat minoriţilor franciscani, ce au modificat în stil gotic lăcaşul, Hramul a rămas acelaşi, perpetuându-se până azi. (La lucrările de renovare, când s-a dat jos tencuiala veche, au ieşit la lumină vechile ancandramente ale ferestrelor, pe care le-au umplut minoriţii cu cărămidă, dar capitelurile dorice dinăuntru atestă şi vorbesc despre o altă epocă, extrem de veche.”
Păcat că nu se bagă și filme că ar avea mare succes.
Biserica furată . De azi Bistrita este o ruşine mondială . Să o mediatizăm.
Președintele CJ Radu Moldovan și prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta au fost distinși cu ”Gramata Mitropolitană”. PENTRU CE? Mai bine le dadea distincția „Agramata Teleormaneana” sau „Inimioara Vioricai”. Ce mai gesturi de slugarnicie.
Pentru că există. Pentru că le aveau pe toate celelalte titluri ale Mitropoliei. Pentru că fac colecție. Au fost distinși cu distincții artizanale lucrate cu migală de Ionică și vistiernicul, paharnicul și calul lui Răducu-cel-Frumos ca să se distingă și mai bine stăpânul când trece cu alai printre proști. Să vadă din timp poporul, să știe și să-i pupe mâna.