Lecția pe care Tășuleasa Social încearcă să o predea de câțiva ani este foarte greu de înțeles de o largă pătură din populație, în special de cea care a făcut din sărăcie o virtute. De când nu mai împarte ajutoare, ci cadouri voluntarilor mici, organizația a stârnit mari nemulțumiri în rândurile celor mari care nu au ridicat în viața lor o hârtie de jos. Ba chiar au aruncat-o cu sete și cu ură. Nu numai că nu și-au învățat progeniturile să se comporte responsabil, ba chiar i-au stârnit la a fi și mai iresponsabili decât ei.
Din momentul în care am anunțat că are loc o nouă acțiune ”Camionul de Crăciun” am fost asaltată de întrebări de la necunoscuți care au vrut să știe dacă ”se dau ajutoare” și în localitățile lor, dar dacă nu se dau de ce nu se dau. Am încercat să le spun unora că nu sunt ajutoare, ci cadouri, iar cei care le oferă sunt liberi să aleagă cui le oferă.
Degeaba. M-am trezit cu un val de nemulțumiri și acuze (mulți nu au înțeles nici măcar că nu eu sunt cea care împart, ci cea care scriu despre acest lucru). Am ajuns să le explic unora că nu e cine știe ce avere într-o cutie, doar câteva alimente neperisabile – făină, ulei, zahăr, paste – pastă și periuță de dinți, câteva dulciuri, o carte de colorat și o jucărie, lucruri pe care le poate cumpăra oricine și din România cam cu 200 de lei, cel mult.
Cum alocațiile au fost majorate, orice părinte, indiferent cât de lipsit de venituri este, poate cumpăra un cadou copilului său din banii pe care i-i dă statul în fiecare lună, între 150 și 300 de lei de copil, depinde de vârsta fiecăruia. Cum toți cei cu care am conversat mi-au scris online, fie pe Facebook, fie pe Whatsapp, am dedus că au avut bani pentru telefoane smart, pentru abonamente cu internet, le-am văzut unora și fotografiile. Chiar nu erau săracii care pretindeau că sunt. Așadar, nu banii sunt o problemă în cazul lor, ci mentalitatea. Cu toții cred că li se cuvine să primească ”ajutoare”.
Am încercat să le explic – degeaba evident – că nu li se cuvine nimic. În afară de cei care s-au născut sau au dobândit grave probleme de sănătate, toți ar trebui să muncească pentru ca să aibă ce mânca și din ce trăi.
Faptul că sunt săraci este, de cele mai multe ori, consecința unor alegeri. În școală, au ales să nu învețe, în viață au ales să nu muncească. Dacă au mai și făcut copii pe fondul acestor două alegeri greșite nu este datoria nimănui să le crească și hrănească lor copiii. Le-am spus în particular și repet și aici: cei care au adus pe lume copii ca să-i hrănească cineva cu alimente din Camionul de Crăciun vor muri de foame tot restul anului. Dacă va mai veni camionul, va fi la anul. Ce vor face între timp?
Conversațiile s-au încheiat brusc. Mi-au spus că nu pentru ei întrebau, ci pentru alți copii sărmani care nu au nicio vină. Cu asta ar fi trebuit să mă simt brusc vinovată. Dar nu m-am simțit. Aș fi putut continua să-i întreb de ce nu merg ei în primul magazin să cumpere alimente pentru respectivii sărmani, de ce nu se implică să-i ajute să depășească momentul greu oferindu-le de lucru, de exemplu, ce fac în restul anului când îi văd pe aceiași sărmani că nu merg la școală, că bat ulițele cerșind în loc să facă ceva util. Mai ales la țară, dacă ești bătrân și ai avea nevoie de un braț tânăr să-ți care niște lemne în casă sau o găleată cu apă dispus fiind să plătești nu găsești nici cu Poliția. Toți sunt cu telefoanele în mână, ocupați să acuze că nu a ajuns camionul de Crăciun la ei. Ulițele sunt pline de gunoaie, râurile de PET-uri. Nu văd un amărât să se aplece să le ridice de jos.
Nu contest faptul că există oameni săraci și din motive independente de ei. Pur și simplu, în viață sunt și conjuncturi nefavorabile, dar un om care este dotat cu toate necesare – minte, mâini și picioare – va face tot ce ține de el să le depășească. Chiar și atunci când nu îți găsești nimic de lucru pentru bani, poți să faci voluntariat, iar efortul tău nu va trece neobservat la nesfârșit. Cineva va vedea că vrei, că poți, că dai de la tine și, într-o bună zi, va veni recompensa. Se va opri cineva și te va lăuda sau te va angaja. Ține de tine să faci pe cineva să se oprească și să nu treacă indiferent pe lângă alt leneș nespălat care invocă sărăcia ca pe cea mai mare virtute.
Pe acei copii care au primit daruri din camionul de Crăciun în fiecare an, cum sunt cei din Josenii Bârgăului, Tiha sau Sânmihaiu de Câmpie, i-am întâlnit la împădurit, la adunat PET-uri, la înfrumusețat curtea școlii, la alergat pentru diverse cauze. Au venit sâmbăta și duminica la Bistrița de fiecare dată când era câte ceva de făcut. E drept că au și profesori de ispravă care le-au cultivat, poate mai mult decât părinții lor, mentalitatea aceasta de om care oferă și nu așteaptă să i se dea, de om care face cu bucurie ceea ce e de făcut.
Ca urmare, dragi profesori, dacă vedeți că un copil s-a născut într-o familie în care nimeni nu e preocupat de aceste valori, ține de voi să le semănați și cultivați. Fiți voi lumina pentru toți cei care s-au născut în întuneric. De aceea v-ați făcut dascăli, cred și sper.
Am participat o dată la un seminar în care speakerul ne-a întrebat cât câștigăm. Fiecare a dat ce răspuns a vrut, unii că puțin, alții că destul. El ne-a oprit pe toți și a zis: fiecare câștigați atât cât meritați! Apoi a explicat că trăim într-o lume în care putem învăța orice, în care resursele sunt la un click distanță. Putem învăța limbi străine online, putem urmări cursuri de dezvoltare personală și multe altele. Într-o lume atât de schimbătoare, dacă nu ținem pasul cu ea, vom rămâne în urmă și vom câștiga tot mai puțin.
Nu e nimeni obligat să ne dea nimic. Asta să vă fie clar.
Un dar este, conform DEX, ”obiect primit de la cineva în semn de prietenie”, iar fiecare este liber să-și aleagă prietenii. Ce este un prieten conform aceluiași DEX? ”Persoană de care cineva este legat printr-o afecțiune deosebită, bazată pe încredere și stimă reciprocă, pe idei sau principii comune”. Așadar, în acest an, Tășuleasa Social și Die Iohanniter (Germania) au împărțit daruri acelor persoane de care sunt legate, dacă nu prin relații personale, de ”idei și principii comune”.
Dacă nu ați făcut în viața voastră voluntariat, dacă nu v-a interesat cum arată locul în care trăiți dincolo de ușa voastră, nu puteți fi prieteni cu cei care fac voluntariat. Ba mai mult, nici măcar nu ar merita să beneficiați de pe urma efortului lor de a curăța râuri și de a planta păduri. Cei mai mulți sunteți săraci pentru că asta meritați!
De mult nu mi-a placut un articol asa cum mi-a placut articolul asta! Bine punctat!
Articolul este excelent.
Din pacate, doar constatarile astea triste ne-au mai ramas.
Tara asta nu va fi niciodata la nivelul de civilizatie si dezvoltare dorit, deoarece nu mai are cine sa faca asta.
Pe vremea comunismului, tot ceea ce s-a realizat a fost un progres fortat de catre niste tovarasi care au impins prin mijloace barbare acest popor.
Sa nu uitam ca mare lucru n-a fost de noi nici înainte de venirea comunistilor, si atunci eram fascinati de occident si de emigratul în America.
Ceea ce ne-a lipsit noua ca popor a fost întotdeauna o mentalitate sanatoasa pe care probabil ca n-o avem în ADN înca de la începuturi.
Totdeauna am avut nevoie de stapâni care sa ne traga înainte, sa nu ramânem de turma.
La plantari am fost in regie proprie de doua ori pe an in ultimii 30 de ani. Peturi am strans cat pentru. o fabrica, pesti am cumparat si i-am eliberat in ape, un pic de engleza si italiana parlare cat am eu nevoie, si totusi intreb ; Nu stiti cand ajunge CAMIONUL pe Independentei ?.
Este trist ca am ajuns sa punem intrebari in legatura cu zonele in care cei de la tasuleasa aleg sa imparta aceste daruri,tovarasu’ Balan daca sunteti nemultumit,este deschis la Kaufland,umpleti portbagaju masinii cu daruri si vizitati personal zonele/persoanele ocolite zic eu neintentionat de cei de la Tasuleasa….
acum am vazut la tv,impartire de cadouri la prundu bargaului,numa saraci nu pareau nici parintii nici progeniturile lor,vorba lu unu,sunt amarati in africa destui.
Iar nu citiți și comentați aiurea? Aceste cadouri nu sunt pentru săraci. E drept că fiecare a avut opțiunea să-l păstreze sau să-l dea mai departe. Poate această parte ar merita discutată.
Lipsa celor 7 ani, milogeala si uneori obraznicia unora ar putea fi corectate doar printr-o astfel de selectie Nu stiu daca aceasta metoda reuseste intotdeauna, dar noi trebuie sa perseveram in a le arata ca pentru a merita ceva, intai trebuie sa dam ceva. Sarbatori cu sanatate si bucurie!
Vă rog să citiți înainte să comentați. Cadourile sunt pentru micii voluntari. În primăvară, se vor implica în acțiuni de schimbare în bine a comunităților în care trăiesc. E chiar ultima oară când mai răspund la comentarii imbecile. Chiar toată țara asta e formată din oameni analfabeți funcțional? Adică nu pricepeți ce citiți. Asta înseamnă.
Prea multe explicatii. Multi nu vor intelege. E o chestiune de genul taci si faci. Ce sa explici prostului nimic. Laude pentru actiune.
Nu il poti lada asa… Trebuie explicat, ca daca unul nu pricepe, poate pricepe aproapele lui si-l „lumineaza”
@dana : in ce lume traiesti? No offence, ceea ce zici e frumos insa a trecut demult. Cei carora le pasa de cei de langa ei, sunt pe cale de disparitie. Oamenii (nu generalizam) sunt atat de dezinteresati/inculti/indobitociti incat nu mai are rost sa irosesti energie explicand ceva ce nu trebuie explicat. De ce nu trebuie explicat? Pentru ca este un gest normal, firesc, umanitar, etc. Cu cat stai si explici mai mult si te straduiesti sa-l faci pe cel de langa tine sa inteleaga , pe atat de repede iti pierzi rabdarea si iti dai seama ca nu are rost. Pesimism? O da, justificat.
Felicitări copiilor care au câștigat respect si aceste „donatii” primite din partea unora ca ei. Da, la Prundu Bargaului a ajuns Camionul de Craciun si multe cadouri au fost daruite de „primitori” celor care au avut nevoie. La sfatul dascălilor și al părinților „îmbrăcați bine”. Ii invit pe cei care condamnă modul de împărțire al cadourilor, alături elevii Liceului Radu Petrescu, la acțiunile pe care le vor face în curand. Atunci veti intelege ca a primi inseamna in primul rand a dărui.
Faina, cacao, zahar, ulei… Cadouri pentru copii?!
O campanie inutila. Un ghiozdan, rechizite, jucarii-aceadtea ar putea fi considerate cadouri pentru copii!
Scrie clar in articol:
,,Am încercat să le spun unora că nu sunt ajutoare, ci cadouri, iar cei care le oferă sunt liberi să aleagă cui le oferă.”
Pentru POMANAGII: anul acesta nu mai vine camionu’… 🙂
Ce insemna pomanagiu?
Conform DEX: ,,Persoană care umblă după pomană, care trăiește din pomana altora, care așteaptă să i se ofere cât mai multe avantaje materiale (nemeritate)”
Pentru pomana asteptati pana la alegeri cand vor inflori cei trei trandafirii (o data la 4 ani!)
@Adi
Nu este pesimism, ci in pic de incapatanare rabdarea de a face lumina in jurul nostru, de a-i ajuta pe cei un pic altfel.
La rece e destul de insultant să fii tratat ca popor cu ajutoare din străinătate , pentru țară memră U.E.
Se traduce simplu, capacitatea ca şi societate , administrativă organizațională e aproape de zero. Când militarii defileazã mândrii cu tehnică militară de aproape ultimă generație de mai multe ori pe an dar copiii din sate aleargă după camioane să primească un kg de ulei sau zahăr…sunt întrebări de pus serioase la nivel de instituții, bugete şi practici.
Istetule ce are a face dotarile armatei cu aceste ajutiare.sau poate tu ai vrea un buget aparte pt.toti lenesi si betivii acestei tari.sa puie fiecare mana sa munceasca ca sa poata sa-si intretie familia si sa lase dracului alcolul si tutunul ca astea sunt vicii nu necesitati