La Muzeul Bistrița a avut lansarea brandului de județ, ”Bistrița-Năsăud, Poarta Transilvaniei”: logo-ul județului și primul material video de prezentare.
La evenimentul organizat de Consiliul Județean în curtea Muzeului au participat și actorul Adrian Titieni, vocea primei ”cărți de vizită” a județului, și Charlie Ottley, un cunoscut promotor al României, care a inclus Bistrița-Năsăud în documentarul Wild Carpathia 5.
Adrian Titieni a mărturisit că ”acasă” este dintotdeauna aici, în Bistrița-Năsăud, doar că i-a trebuit ceva timp să conștientizeze acest lucru. Charlie Ottley a spus că filmul de prezentare este ”minunat” și că pentru el este ”o gură de aer curat” ceea ce a început să facă județul Bistrița-Năsăud pentru promovare, iar dacă ar face la fel toate județele atunci România ar fi la un nivel ridicat din punct de vedere turistic.
Cornelia Vlașin, directorul Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud, colaborator al proiectului, asigură partea de documentare istorică a acestuia.
”Bistrița-Năsăud este primul județ cu brand de județ. Realizarea acestuia se referă la continuarea strategică a dezvoltării, conștientizarea a ceea ce este acum Bistrița-Năsăud, dar și o chemare a oamenilor de a construi viitorul acestui loc minunat, împreună. Dincolo de strategie, contează faptele, ceea ce reiese de pe urma implementării, respectiv continuarea investițiilor în toate domeniile, promovarea locurilor și oamenilor. O strategie realizată cu gândul la viitor, ținând cont de prezent și de nevoile oamenilor. Bistrița-Năsăud este „acasă”, un loc de care putem să fim mândri, atât datorită istoriei, dar și a ceea ce este acum. Un județ unde să ne primim oaspeții, să-i chemăm pe cei dragi și să înțelegem că ține de fiecare în parte, felul în care e „acasă” la noi”, spune președintele CJ Radu Moldovan.
Gazda evenimentului a fost Mihaela Ivan, parte a echipei care lucrează la strategia de branding a județului.
Ce spun realizatorii brandului de județ
În urma analizei județului nostru, s-a realizat nevoia unei strategii de branding de loc – conectiv, de tip umbrelă, care să aducă împreună elementele specifice județului nostru, să găsească punctele comune și să promoveze unitar, pe baza unei comunicări integrate, tot ce înseamnă Bistrița-Năsăud.
Foarte important, se construiește un brand de județ, nu unul (doar) turistic. Tocmai de aceea, hexagonul brandului județului Bistrița-Năsăud se referă la: Oameni • Investiții/Dezvoltare • Produse locale/ Economie • Turism • Istorie/Cultură/Tradiții • Promovare/ Colaborare (mass-media/ rețele sociale, înfrățiri cu alte județe, județ magnet turistic și antreprenorial).
Promisiunea brandului: Bistrița-Năsăud – poarta de intrare către un loc într-o continuă dezvoltare, unde să re/vii și să-l faci „acasă”
De ce Bistrița-Năsăud – Poarta Transilvaniei?
- În cadrul programului de promovare a locurilor inedite, demarat de Consiliul Europei, județul Bistrița-Năsăud va face parte din ”Ruta cultural-turistică Porțile Transilvaniei”, alături de Brașov și Sibiu. O inițiativă care a prins rădăcini în 2018, concretizată acum, în urma unor demersuri ample realizate de entități din cele trei județe. Așadar, Bistrița-Năsăud va face parte din ”Rutele Culturale Europene”, ca Poartă a Transilvaniei, alături de Sibiu și Brașov.
- În vederea realizării unei comunicări unitare și pentru a continua demersurile din cadrul programului național, s-a decis păstrarea conceptului pe care îl are Municipiul Bistrița, respectiv ”Poarta Transilvaniei”.
- Județul a fost și este o poartă de acces către Transilvania.
- Are rolul de localizare a județului în Transilvania.
- O ”poartă” între porțile Maramureșului și Bucovinei.
- Cele mai importante proiecte turistice și de promovare ale județului, au în componență ”Transilvania”- Via Transilvanica, Mocănița Transilvaniei.
Logo-ul județului sau elementul de identificare al județului, semnătura noastră. Este un simbol de identificare grafică, parte din strategia de dezvoltare și promovare a județului, dar și un semn al existenței unei strategii de branding. Construcția vizuală a noului logo – o invitație în Bistrița-Năsăud.
Construcția “porții”, din mai multe segmente colorate și formate diferite sugerează diversitatea socială, culturală și geografică, culorile fiind inspirate din drapelul național al țării, dar și din cromatica reliefului care subliniază caracterul complex al județului.
Literele cursive, parcă scrise de mână, vin să sublinieze invitația ca o scrisoare personală adresată fiecărui locuitor sau potențial vizitator, de a vedea cât de frumos e „la noi acasă”.
Rolul brandului de județ: de conștientizare a dezvoltării și frumuseții locului, dar și a posibilităților ce există în prezent; de chemare a oamenilor acasă, de construire a prezentului împreună, pentru un viitor de care copiii noștri să se bucure; de dezvoltare a diferitelor sectoare economice; de dezvoltare a turismului prin crearea cererii de ofertă.
Cu această ocazie a fost lansat și site-ul bnpoartatransilvaniei.ro.
Acest demers aparține Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, în colaborare cu ADI Turism.
Marele logo pentru marele brand are din start o mare problemă.
Unde e cratima din denumirea județului?
Județul nostru nu e Bistrița Năsăud, cum apare greșit în logo, ci e Bistrița-Năsăud!
Așa e când și-au dat mâna niște incapabili coordonați de demoazela cu autobibliografiile.
Recunosc, clipul este realizat pentru a promova o imagine pozitivă.
Dar, o să-mi permit să critica din perspectivă pragmatică, a unui om care are multiple experiențe de viață.
1. Clipul e clar, se adresează limitat populației care cunosc limba română și au afinități cu limba română. E o formă de izolaționism turistic, deoarece se crede că imaginile, sunetul, peisajul , arhitectura prezentate vor da gata viitorii turiști.
Cei care pot întradevăr cheltui și aduce un plus pentru turismul autohton sunt cei care vin din străinătate.
Pentru asta e nevoie mai mult decât un videoclip.
E nevoie de o strategie operațională.
Care să includă.
-Formări în limbile de circulație internațională.
-Capacitatea de a comunica cu clientul.
-Creerea de experiențe pozitive personalizate. Ieșirea din mentalitatea turistul cade pe spate când vede un exponat sau un costum popular în vitrină. Oamenii preferă experiențele vii cu unicitate și autenticitate. Fiecare încearcă să-și scrie propria -poveste în vacanță.
-Asigurarea unor standarde de servicii. Vedeți când s-a organizat concursul de culturism, care au fost comentariile celor din străinătate…
-Securitatea pe trasee. Văd se promovează Via Transilvanica, care o inițiativă excelentă pentru nișa turiștilor interesați de experiențe outdoor și wilderness..ce atrage occidentalul individualist pregătit să exploreze cu un buget relativ limitat..
Poți să aduci cu ceea ce există și acum, studenți pe la școlile din străinătate, prezentându-le partea romantică…da vă spun la primul contact cu un câine de la stână , care sunt cam mulți pe traseu , ăia nu mai vin veci în România, iar unul nemulțumit vorbește statistic de experiența negativă cam la 20 de persoane din anturaj.
Deci, logic , așa operațional…problema securității traseelor, experiențelor( de la oameni formați elementar în limbi străine care să preia un apel 112, la securitatea rutieră( în sine e o experiență stresantă pentru un străin ce poate pune verdictul între a se întoarce și recomanda o destinație…) la securitatea pe trasee..(colaborarea comunităților locale, care ar trebui să înțeleagă că dacă un turist e mulțumit 4 -5 zile se poate întoarce repetitiv în fiecare an…cu bani bineînțeles..) Trebuie aplicații, trebuie asociații modele, promovare..sunt o grămadă de lucuri de făcut.
Dar fără o interfață în limbile de circulație internațională (sau a turistului pe care îl vreau românii) ..mno, mai greu.
Turismul familial cam greu..familiile de români care vin se duc la casele deja proprietate personală, sau ale cunoscuților..deci spațiile de cazare nu beneficiază neapărat din publicitatea respectivă. Apoi turismul familial, familiile vor să fie serviți, să aibă posibilități de alegere, să trăiască 5 zile ca Louis al XIV-lea.
Nimeni nu s-a gândit să meargă prin Germania Franța, Spania , Ungaria să vadă ce vor oamenii de acolo când merg prin destinații din țări străine.
Dacă nu construiești un brand pe securitate experienței la nivel individual, pe previzibilitatea experienței( turiștii de azi se informează pe tripadvisor, facebook), pe unicitate, pe diversitate(trebuie să ai o gamă de activități care să atragă oamenii)….se repetă experiența de hamster, tot fugi prin carusel și tot acolo la început ajungi. De la coadă și de la capăt.
E o opinie.
Uite o părere directă de la un vicepreședinte de companie în telecomunicații cu angajați prin România, cu care am ieșit două zile în camping. Omul departe de a fi un snob, mi-a zic că mâncarea (experiența culinară) lasă de dorit la diversitate și preț.
Sau a mea. Valea Străjii prezentat de părinți ca și cel mai bun restaurant, mâncăruri cu grăsime, sațioase pentru românul de rând, dar dacă te adresezi consumatorului occidental care toată ziua urmărește emisiuni culinare..păi ăla unu, va strâmba din nas văzând prăjelile și doi, va rămâne cu impresia că nu are alternativă sănătoasă. E o cultură sofisticată a mâncării, care include de la alegerea ingredientelor , la prezentare și ambianță. Fără o rețea de distribuție de legume, fructe proaspete..etc. etc.
Greu de explicat în câteva rânduri
Dar cine știe poate e mai bine așa, de prezervat unicitatea prin practicarea unui turism selectiv și restrictiv, departe de turismul de masă.
Poarta aia seamana cu un inukshuk.
Dați google pe termen.
Foarte misto ! videoclipul si povestea .
Nu sunt Bistritean dar e printre cele mai bune povesti iar videoclipul este impecabil!
Filmul e reusit. Nu stiu cine l-a facut dar merita felicitari. Nu prea sunt termeni de comparatie. La cate filmari proaste sunt pe paginile oficiale in sfarsit vedem si material bunicel. Poate ca e putin cam lung si plictiseste cu filmarile din drona dar ce sa faci ca asa-i la țară. „Să fie cu drona, sa fie cu drona…”. Parca vad mutrele celor ce-au facut filmul cand se insista sa fie din drona si se distruge ce avea scenaristul/regizorul in cap.
Din greseala apar si politicieni in imagini desi sunt trecatori prin viata judetului dar cred ca nu e vina lor ci conceptia de slugoi a oamenilor ce s-au ocupat si au incercat sa se puna bine cu „sefuțul”. In ansamblu e ok dar nu ramai cu multe dupa ce-l vizionezi. Ma opresc aici ca devin prea critic. Felicitari amare!
Îmi aduc aminte de un banc.Cineva merge la tîrg cu o vacă slabă,bătrînă,care nu da nici lapte,dar roagă un vecin să vină să-l însoțească și să-i laude vaca.Atunci în tîrg,vecinul le spune cumpărătorilor că vaca asta fată 3 viței odată,dă 50 de l de lapte la o mulsoare,ba mai trage și în jug.Cînd aude proprietarul,zice : -O atunci n-o mai vînd,eu nici nu știam ce vacă am în grajd. Cam așa e și cu acest clip ,altfel mișto.Cine nu știe adevărul și vede spune WAW,dar dacă vine …rămîne un pic dezamăgit .
PĂREREA MEA!
Mai degrabă Poarta Transilvaniei către Teleorman, având in vedere că judetul Bistrita-Năsăud si-a câstigat faima de „Teleormanul Transilvaniei”, fiind singurul judet roșu din Ardeal. Există șansa să scape de această anatemă după alegerile locale din 27 septembrie, cu conditia ca bistritenii să nu mai aleagă PSD.
Vezi: https://timponline.ro/bistrita-nasaud-in-doua-topuri-alaturi-de-teleorman/
Cât a costat? Știe cineva? E făcut din bani publici, cât a costat?
In jur de 53,000 euro, daca tot e ban public. Sa merite.
https://timponline.ro/adi-turism-bani-multi-rezultate-putine-pe-ce-s-au-dus-peste-740-000-de-lei/
Perfect adevărat! La Colibița s-au băgat milioane în drumul ală doar ca să ajungă mărimile județului la cabanele lor. Îi doare în dos de turiști. Nu s-a facut un loc de parcare în 30 de ani. Nu s-a amenajat un punct de Belvedere ce să vorbim de camping sau plajă publică. În toate stațiunile din Croația pana-n Austria sau în Baleare gasesti piste de biciclete și biciclete de închiriat la pensiuni. La noi, nici vorbă. Singura idee de turism este, in continuare – turismul cu burta și cu capul plin.
”VORBA MULTĂ, SĂRĂCIA OMULUI” sau cu cât omul gândește mai puțin, cu atât vorbește mai mult.
Despre turismul din judetul Bistrița-Năsăud se vorbeste mult, dar nu s-a facut aproape nimic pentru ca domeniul turistic să conteze. Numai cu lozinci si cu imagini nu se poate construi un brand turistic. Este nevoie de ceva concret în valorificarea potentialului turistic local, în conditiile în care judetul Bistrița-Năsăud este înconjurat de câțiva poli majori în turism. La nord si nord-vest se află Maramureșul care are ca bază turistică elemente de traditie locală foarte bine conservate, promovate și exploatate. Apoi, la est se află Bucovina cu mănăstirile ei care au dat nastere unui infloritor turism monahal și istoric, asociat cu un splendid peisaj natural specific locului. Spre sud este situat judetul Mures , care te întâmpină cu statiunea balneo-climatică Sovata-Praid, unde recent a renăscut un turism balnear de calitate. În sfârsit, spre vest se află orasul Cluj-Napoca- leaganul turismului cultural cu vestitele festivaluri, iar în apropiere Turda cu renumita “Salină” care nu mai are nevoie de nici o prezentare.
În această situație judetul Bistrița-Năsăud rămane la statutul de „zonă de tranzit” spre alte destinatii turistice. De aceea, brandul județului Bistrița-Năsăud de „Poarta Transilvaniei” sugerează deocamdată doar un loc de intrare în Transilvania, deşi ar fi câteva locuri interesante de vizitat, care asteaptă să fie puse în valoare si promovate sub aspect turistic. Altfel, judetul Bistrița-Năsăud va fi mereu în căutarea unui brand turistic:
Vezi:https://timponline.ro/cj-in-cautarea-unui-brand-al-judetului-bistrita-nasaud/
Radu Moldovan n-a uitat că declinul PSD a început acum doi ani de când cu referendumul homofob pe care Dragnea a crezut că-l poate folosi ca pârghie pentru a demonstra ca este susținut de popor împotriva justiției. Nu li s-a arătat. Iată acum că, înaintea alegerilor care-l interesează, Răducu nu ezită să arate deschidere adoptând pentru județ un brand cam LGBT.
Film e profi, bine facut…pentru noi care locium aici, se realizam ce potential am avea.
Din punctul de vedere turistic cred ca @CC si @Adi au zis tot ce era de zis. In ultimi 30 de ani nu s-a schimbat mai nimic. Adaug doar ca ruina aia de hotel in rosu ala deasupra lacului Colibita, neschimbat tot acollo este. Ca si multe altele mostenite de pe vreama…