În ciuda posturii în care se află, Alexandru Cristian Miloş nu evită să vorbească deschis despre ceea ce i se întâmplă: „Mă descurc greu, aşa cum se descurcă oamenii de cultură din România. Am un venit de 400 de lei printr-un contract de colaborare. Alt venit nu am. O demonstrează un act primit de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice pe care scrie venit zero”.
„Un poet român aşa trăieşte. Am venit să cer ajutor pentru încălzire fiindcă stând la casă, iarna am cheltuieli cu gazul de 500-600 de lei lunar. Mi-e foarte greu. Încălzesc doar o cameră în care dorm şi scriu cărţi. Am scris 23 de cărţi, sunt membru al Uniunii Scriitorilor din România. E şi criza la mijloc, dar e o stare de sărăcie mare de tot. Clasa de mijloc dispare. Au rămas doar două categorii, cei bogaţi şi cei săraci. Din păcate, oamenii de cultură sunt la clasa a doua, la cei săraci, ca la tren”, a declarat Alexandru Cristian Miloş.
Poetul recunoaşte cu voce tare că e din ce în ce mai dramatică, în zilele noastre, condiţia scriitorului.
„Înainte de 89, era un fond literar de la care te mai puteai împrumuta. Acum, nu mai interesează pe nimeni. Singurul noroc e acela că noi mai avem aici, în judeţ, conducători care mai au câte o aplecare spre cultură fiind judeţul lui Coşbuc şi al lui Rebreanu. I-am auzit însă pe colegii mei din alte judeţe o duc mult mai greu. Mie nu îmi este ruşine să spun ce mă doare ca să se vindece lucrurile şi să se îndrepte. Dacă toţi tăcem şi ne este ruşine nu se rezolvă nimic. Aici nu e vorba de ruşine. E vorba să-ţi aperi nişte drepturi pe care trebuie să le ai. Guvernanţii sperăm că vor pune lucrurile la punct. În orice caz, ar trebui să se dea legea omului de cultură şi a drepturilor de autor. De exemplu, noi, scriitorii, mergând la televiziuni sau scriind în ziare, ar trebui să fim plătiţi, dar noi facem, de fapt, muncă patriotică. Dacă ceri să fii plătit cu dreptul de autor sau cu dreptul de proprietate intelectuală, nu te mai invită nimeni”, a declarat el.
Alexandru Cristian Miloş spune că, în Bistriţa-Năsăud, sunt 20 de membri ai USR şi s-ar putea face o filială. „În orice caz, e un judeţ bogat din punct de vedere spiritual însă ne confruntăm cu dispreţul culturii faţă de politică şi viceversa. Cam asta este”, a declarat el.
Sigur, se pot spune multe lucruri despre Alexandru Cristian Miloş, la fel cum se poate spune despre oricine. Poate că, în această lume, el a ales să fie greierele, iar alţii au ales să fie furnici. Greierii ne fac însă viaţa mai frumoasă, „glasul” lor se aude cât e linişte şi ne bucurăm de el. Un scriitor, indiferent de valoarea lui, nu ar trebui să aibă un astfel de destin. Ne-ar costa foarte puţin pe toţi să-i facem zilele puţin mai senine. Ce-ar fi dacă am încerca?
Cristiana Sabău
Cate carti ati cumparat din cele 23 ?
Domnu’ Macete nu contest inteligenta dvs, dar fiecare citeste ce vrea, eu am citit printre altele chiar Mein Kampf (English: My Struggle or My Battle) si chiar Coranul din curiozitati personale, am citit carti ale lui Milos, omul are dramul de nebunie neinteleasa dar e artist deci ………….SF nu e gustat de toata lumea cand e vb de origini si creatia omului………………………aici poate greseste Milos in rest omul e citit si cool
Pe vremea cand n-aveati „glas” / ori o faceati sub alt nume:
http://www.timponline.ro/poetul-alexandru-cristian-milos-intr-o-situatie-disperata/
Am inteles.
Exista in fituica ecoul de Bistrita alte doua scrisori ( pe langa reclamatia facuta EON-GAZ-ului ) la fel de oripilante.
Una – un soi de omagiu conducatorului iubit, respingator scris si mutilant pentru cititor, – adresata unui primar „european”: Ovidiu Cretu ( nu retin daca inainte sau dupa promisiunea, acestuia din urma, privind un ajutor financiar pentru Milos ).
Nici nu conteaza data publicarii.
A doua – o critica la adresa lui Mircea Cartarescu – facuta primitiv, abia dupa ce alti intelectuali din tara luasera pozitie, neconvingatori, impotriva scriitorului.
Ca in populara vorba ” Dupa razboi, multi viteji s-arata „.
V-amintesc ca, in urma cu ani, la intalnirea cu Ioana Nicolae si Mircea Cartarescu ( in Bistrita, ca altfel are fobie pentru evadarea urbana ) a fost numai lapte, miere si complimente fata de cei doi.
Chiar i-a urat ( nesincer, aflam acum din protestul lui ) succes in demersul spre Nobelul literar.
Aceste fapte spun multe despre caracterul omului Milos.
Da’ altceva voiam sa scriu.
Diferenta dintre artisti la fel de talentati, respectiv sansa acestora la intaietatea dintre ei, este data de suportul cultural al fiecaruia dintre ei.
Or, la Milos, repetarea pana la satietate a unor scrieri nepersonale, uzate de snobi si oportunisti, arhicunoscute si vechi, dar nu neaparat intemeiate ori demonstrabile, face ca popularitatea lui – atat de clamata de unii neexperti – sa fie doar o minciuna.
Parerea mea e ca, fatalmente, rabdarea si cainta, recunostinta fata de Dumnezeu si o mare doza de cultura ii lipsesc.
Fiindca, se cunoaste, ea face suportabila absenta solutiilor oferind cel mai bun spatiu in care sa astepti rezolvari pentru dificultatile intalnite.
Văd că luptaţi cu înverşunare împotriva lui Al.C. Miloş. Înainte de a fi ce scrieţi că e, să nu uităm că e totuşi un om, cu bunele şi relele lui, ca noi toţi. Am impresia că îl urâţi. Cred că ştiţi că e bolnav şi singur. Nu credeţi că e de ajuns?
Daca e asa de iubit intre colegii de breasla, in plus are si un cont deschis pe numele sau de un anume Munthiu, dar tot nu se zareste speranta, de ce n-ati fost mai retinuta in a-i creiona un asemenea portret melodramatic si stanjenitor pentru cititori ?
Cand puneti in balanta destinul si valoarea unui scriitor sa nu uitati ca intre cele doua, valabil pentru orice om de pe pamant, nu exista legatura.
De retinut:
” Destinul este un capriciu al imaginatiei ajuns, nu se stie cum, la
rangul de ordonator fabulos. ” ( Costin Tuchila – critic literar )
Întrebaţi-l pe domnul Munthiu. Sunteţi colegi la un alt ziar. Nici într-un caz la acesta.
bun articol, felicitari
pacat ca unii se imbuiba si altiii vai de mama lor
dolha?….sa vina dolha!
Mai sunt şi alţi candidaţi fără „agendă”. Nu ar strica, dintre cei 32, măcar unul să încerce să vină în sprijinul scriitorilor chiar prin înfiinţarea acelui fond de susţinere care exista în comunism. Pe aceşti oameni ar trebui să îi organizeze cineva care se pricepe. Ei se întâlnesc în tot soiul de cenacluri în care se laudă unii pe alţii şi apoi îşi plâng de milă pentru că sunt complet lipsiţi de simţul realităţii.
asa e!
cum are venit 0\ zero/ , daca are un venit din colaborare de 400 de lei ???
Nu fiţi mai catolic decât Papa. Are un venit sporadic de 400 de lei, nu unul constant.
şi inca ceva vreau sa spun : şi buniva mea are 200 lei , dar a crescut 7 copii pe care i-a dat la şcoala ptr. ca tara sa aiba muncitori. omul asta ce a facut inafara sa scrie sau sa cinte , aşa cum l-aţi numit ,,greiere,, ????? aaaaaa…….si sa nu uit , dna. Cristiana …… daca va place cum cinta …… deschideţi-va portofelul nu va impiedica nimeni. aaaa…..si ultimul lucru , aţi vazut unde sta , şi cum sta ???? eu ştiu.
Bine, dacă ştiţi, duceţi-i o farfurie cu mâncare caldă. E clar că e un neputincios. Uitaţi-vă puţin la hainele lui. Să nu mai comentăm fără rost, vă rog, să facem lucruri care stau în puterea noastră.
ce ceas aveti la saitul asta ca arata cu o ora inainte!!!!!!! nu aveti cheita de reglat ceasul la……sait?
Doamna Cristiana are dreptate, eu l-am mai ajutat si o sa incerc sa il mai ajut, e un criminal ca are o casa? Era tatal sau care avea pensie militara, pe care au taiat-o nesimtitii portocalii, de atunci s-a si dus omul! Fratele lui in aceeasi curte, nu o duce chiar stralucit, deci RAUL nu mai fa pe haiducul, poate iti pui pe cap pe cine nu trebuie ca suntem satui, nu zic sa nu comentezi dar nu sarii calul! Cand ii fi batran sper sa ti se intoarca! Comentariile tale uneori sunt bune, amuzante dar acum nu sari calul, ok. Nu iti place iti recomand alte situri, Xhamster, DTvideo, alea care te linistesc!
Nu fi naiv si obraznic si alte mame isi cresc copiii, e drept dar omul e un artist, nu va place ce scrie voua dar unii poate spun ca e vizionar, in strainatate de exemplu!
Pe buna dreptate ca-i trista situatia pe care poetul A.C.Milos o are de infruntat in fiecare moment. E mai greu de inteles atitudinea pe care o afiseaza fata de semeni. Nu respecta pe nimeni si mai mult de atat îi dispretuieste. Diplomatia e uitata mai tot timpul in vrafurile de carti si ziare din dormitor. Traieste in saracie lucie pentru ca-i un boem incurabil si nu doreste sa vada curatenia si ordinea ca pe o prioritate.
Toate cele bune si vant din spate Al.C.Milos.
Vladimir Tudor,
copilul stelar
P.S: Al.C.Milos, pe la inceputul carierei, avea o deschidere pentru poeziile lumesti.
http://www.youtube.com/watch?v=xUTl18mJzjE
Astfel de oameni nu sunt invitati la TVB, sunt „neinteresanti” pentru rating…Dar prostituatele de lux din judet sunt admirate si asta chiar de jurnalistii invitati in platou, formatori de opinii, cica…
asa e stimata DANA acolo numai neprofesionisti scandal si josnicie
Vineri 10/12/2012 – 10:50, ( in fituica ecoul de Bistrita ), Alexandru Cristian Milos marturisea:
” Ca scriitor şi ziarist, ca şi simplu cetăţean ce trăiesc ca orice român ce nu fură sau suge sângele poporului – chiar şi cazul natural – trăiesc dintr-un salariu modest de bugetar de 700-800 RON. ”
De fapt, intreaga scrisoare oribila, care contine acuze nefondate dar si neadevaruri despre EON-GAZ si angajatii respectivei societati, este un amalgam respingator de resentimente si perceptii virusate, un subtext coborat nepermis de jos pentru un scriitor si lipsit de orice ton poetic.
P.S. Sa nu va transformati in „Formula AS”.
Formula AS este o revistă extrem de utilă şi apreciată. Am găsit multe lucruri utile în ea. Dacă dvs. vreţi să citiţi can-can, sunt sigură că ştiţi unde să-l căutaţi. Se înghesuie mulţi să exploateze goliciunile. Lectură plăcută.
In tara in care cultura PROSTIEI e la loc de cinste…..ar trebui ca in fiecare zi sa iesim in strada ca o avertizare pentru „iubitii conducatori ” ca oamenii nu pot fi taxati la infinit ,iar scumpirile de alimente si combustibil pentru masina sau pentru incalzire trebuie sa fie in concordanta cu leul si nu cu euro ,ca salariile sa bata pasul pe loc sau chiar in retragere”Oamenii nu au nevoie intotdeauna de sfaturi.Ceea ce au nevoie cu adevarat este…..O mana de care sa se tina,urechi care sa-i auda si o inima care sa-i inteleaga.Suntem sclavii lumii moderne.cititi PETROLUL ESTE FARA SFARSIT”Savantul rus Mihail Lomonosov a fost primul care a propus teoria biogenica (organica) a formarii petrolului, pornind de la premisa ca acesta a aparut prin descompunerea, in anumite conditii, a deseurilor biologice, de-a lungul milioanelor de ani. Spre deosebire de Lomonosov, care considera asadar petrolul ca fiind un combustibil fosil, o alta minte luminata, chimistul Dmitri Mendeleev, autorul tabelului periodic al elementelor, credea ca petrolul reprezinta nu o substanta formata in urma putrezirii plantelor si animalelor ce au trait candva pe Terra, ci un material primordial, nascut in strafundurile planetei, ce erupe constant catre suprafata acesteia, precum magma vulcanilor.
Savantii pastreaza tacerea de frica
Desi aparute in secolele trecute, ambele teorii au fost dezvoltate in secolul XX. Dar, in mod bizar, doar prima s-a bucurat de o popularizare intensa, astfel incat opinia publica de pretutindeni considera intemeiata parerea ca petrolul se gaseste in zacaminte de forma unor „pungi” care, cu timpul, se epuizeaza total. Care este motivul acestei popularizari? Si de ce asupra ipotezei abiogenice s-a asternut praful? Simplu: pentru ca marile concerne din domeniu vor sa se creada ca petrolul este, intr-adevar, pe duca.
Procedand astfel, ele pot scumpi dupa bunul plac „aurul negru” si implicit produsele derivate. Poate parea o opinie desprinsa din teoria conspiratiei, dar tot mai numerosi savanti inclina sa creada ca acesta este adevarul. „Multi dintre membri comunitatii stiintifice au optat sa pastreze tacerea asupra acestui subiect din motive mai degraba lumesti. Ei vor sa-si pastreze slujbele si de aceea refuza sa faca valuri, desi stiu prea bine adevarul in privinta ipotezei biogenice”, afirma geologul rus Vadim Skariatin.
nu cred ca d-l Milos are nevoie de compasiunea cuiva ,sau de mila…are dreptul de a primi un ajutor ,pt ca nu are niciun venit…si daca in tara asta bisnitarul din piata beneficiaza de acest ajutor,precum si rromul cu ditamai lantoiul la gat,scriitorul cu care acest oras se mandreste si se va mandri,de ce sa nu beneficieze legal? il cunosc si nu l-am vazut niciodata rautacios sau lipsit de respect fata de vreun semen,dimpotriva,pare un om extrem de modest,avand in vedere ca unii ar privi lumea de sus daca ar fi in locul sau,sa nu uitam ca nu suntem niciunul in masura sa-l judecam despre cat de bine imbracat este sau nu….dar poate o sa-l invitati si pe dansul aici sa-si spuna parerea,ar fi mai cinstit
Un om care are nevoie de ajutor este un om care are nevoie de ajutor.
Restul e cancan.
Cine e raspunzator pentru o asemenea definitie meschina si lipsita de seriozitate ?
Cu ce etalon operati in alegerea tipului ori cantitatii de ajutor ?
Exista oameni in preajma carora traim o viata fara sa stim ca au nevoie de ajutor.
Fiindca nu-l cer, si nu dintr-un orgoliu exagerat ci pentru ca vad limpede ce se intampla in jurul lor.
Sunt altii care-l cer fara sa fie indreptatiti sa o faca.
Cine suntem noi sa hotaram daca un om/planta/animal are sau nu nevoie de ajutor ?
De-a lungul existentei noastre, vom intalni oameni mai bogati dar si mai saraci decat noi.
In toate privintele si pentru totdeauna.
Cand, unde, cum, ce ,cat, cine merita mai mult depaseste valoarea articolului.
V-aş ruga să scrieţi dumneavoastră, în altă parte, la alte redacţii, scrisori anonime. Veţi avea mai mult succes fiind un scriitor de certă valoare care, nota bene, nu încape în lumea aceasta de Al. Cr. Miloş.
daca e asa bun scriitor, si nu contest ca are intelihenta, de ce nu se semneaza ca poetul muresan sau ma rog cine e el?
sau sa scrie si el 27 carti si mai vorbim, si vreau sa spun ca MILOS are scrieri si la edituri mari nu anonime si de familie cum se pronunta ilustrul nostru domn macete?
Foarte bun articolul, si nu va lasati!
Carcotasi exista intotdeauna!
Înainte de a deveni ceea ce ştim că este (place-vă?), Steinhardt, evreu lucid, este tatonat de un beţiv notoriu, care încearcă să-l tapeze de nişte bani, înşirând o poveste murdară în care e amestecată minciuna şi impostura. Mai târziu îi va mărturisi duhovnicului său că nu i-a dat bani nenorocitului, ştiind că-i va bea. Duhovnicul îl ceartă…”trebuia să-i dai, trebuia să-i dai!” Steinhardt: „Ce bine îmi pare că m-am făcut ortodox!” Pricepe-mă-vei? Ispita de a-l judeca pe cel care-ţi întinde mâna te poate face mai josnic decât el, dacă-i cedezi.
Poetul (?) aflat în discuţia noastră m-a călcat periodic şi apăsat pe toate bătăturile minţii- şi nu-s puţine. Când mi-a prins sufletul descoperit, a recidivat, cu aceleaşi plăcere vulgară. Nu pot minţi şi să spun că mi-a făcut vreo plăcere absconsă. Dimpotrivă, m-a oripilat.
Îmi repugnă mizeria, pentru că în ţara mea apa nu lipseşte şi săpunul e aproape gratis.
Nu mi se pare evident decât stilul, dar pe care-l declar odios.
Cu toate acestea şi împotriva lor, întăresc: „un om care are nevoie de ajutor este un om care are nevoie de ajutor”.
Dacă eşti cine presupun eu că eşti, am mai avut o dată discuţia asta, macete-n cefe, când m-ai sunat jubilând ca să mă anunţi că omul care îşi făcuse un obicei din a ne face rău amândurora a încurcat-o dramatic, şi când ţi-am spus că tot ce simt e milă.
N-are rost s-o mai lungim. Aşa căzut cum e, în orice pâlpâire de suflet omenesc locuieşte măreţia cerului, şi să te iei de viaţa lui înseamnă să te iei de piepţii Dumnezeului.
Faceţi bine când puteţi şi nu vă concentraţi dacă cel căruia îi faceţi bine merită sau nu. Asta-i diferenţa între filantropie şi asistenţă socială.
E o confuzie la mijloc.
Stiu cine sunteti si va pot garanta ca nu ne-am intalnit nicodata si, cu atat mai mult, nu am schimbat vreo vorba decat, arareori, pe doua ziare on-line din Bistrita.
Nu ca n-am fi avut ce discuta :O).
A!
În acest caz, mea culpa est.
Reverenţă.
500-600 lei pe lună la încălzire? Să fim serioşi!
Din scris nu se traieste nicaieri in lume. Pana si sa-ti vinzi lucrarile trebuie sa faci un efort. Doar utilitatea scrierilor tale pentru societate, poate sa o oblige pe aceasta sa le recunoasca valoarea(daca este reala) si sa o rasplateasca. Inca odata consider ca cei ce apreciaza cu adevarat munca lui, sau detin o doza neobisnuita de altruism, il vor sprijini intr-un fel. Celor ce nu le foloseste in nici un chip, dati-le voie sa-l considere un alt om sarac, ajuns aici datorita inadaptabilitati. E plina lumea de ei si chiar daca ne-am da veniturile toate, nu-i putem ajuta pe toti. ca-s mai multi decat cei ce producem bani. Daca ar trebui sa alegeti intre dumnealui si opt copii intr-un varf de munte, la cine v-ati hotari? Cinic? Nu, este doar viziunea capitalista asupra societatii. Se pare ca inca nu stim in ce lume traim. Consider salutar ca aduceti la cunostinta doritorilor de a spijini aceste cazuri, insa inversunarea cu care raspundeti celor ce judeca din alt punct de vedere, nu cred ca-si are intotdeauna locul. Este dreptul fiecaruia sa aiba o parere proprie si eu am inteles ca aceasta se poate exprima si in ziarul dumneavoastra, atata timp cat se face in limitele bunului simt.
Stimată doamnă, dacă dvs. v-aţi înverşunat protestând, eu mă înverşunez în alt mod, dacă îmi daţi voie, fireşte.
Nu doar ca va dau voie, in felul meu va apreciez pasiunea ce o puneti in subiectele abordate. Observatia nu se vroia rautacioasa, dar uneori cand suntem inversunati tindem cu totii sa vedem cam sumbru. Este desigur si acesta un drept al dumneavoastra, pe care personal, il respect.
[…] „Ma descurc greu, asa cum se descurca oamenii de cultura din Romania. Am un venit de 400 de lei printr-un contract de colaborare. Alt venit nu am. O demonstreaza un act primit de la Directia Generală a Finantelor Publice pe care scrie venit zero. Un poet roman asa traieste. Am venit sa cer ajutor pentru incalzire fiindca stand la casa, iarna am cheltuieli cu gazul de 500-600 de lei lunar. Mi-e foarte greu. Incalzesc doar o camera in care dorm si scriu carţi. Am scris 23 de carti, sunt membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. E si criza la mijloc, dar e o stare de saracie mare de tot. Clasa de mijloc dispare. Au rămas doar doua categorii, cei bogati si cei saraci. Din pacate, oamenii de cultura sunt la clasa a doua, la cei saraci, ca la tren”, a declarat Alexandru Cristian Milos, pentru ziarul TIMPUL. […]