Județul Bistrița-Năsăud are cele mai multe locații salifere din Transilvania, peste 50, doar două dintre ele fiind exploatate cu scop balnear și turistic, deși s-ar mai putea crea și altele, crede cercetătorul științific Ioan Chintăuan, care studiază de ani buni salinele din Transilvania, iar de curând a finalizat a doua carte despre sare și ape sărate.
”Cartea se numește Transilvania – ocne și saline, stabilimente balneare și amenajări balneare. Ei bine, din cercetările mele reiese că județul Bistrița-Năsăud are cele mai multe locații salifere din Transilvania, 54. Dintre acestea, sunt câteva bălți în care s-au scăldat oamenii și s-au uns cu nămol. Acum avem una de nivel regional sau chiar național, la Figa, este cea de nivel local de la Sărățel, dar ar putea să se amenajeze una la Josenii Bârgăului, alta Livezile, a treia la Sărata, dar să nu se confunde Sărata cu Sărățel. Acolo unde este cartierul acela de romi, sarea e la suprafață și de acolo ei mai scot blocuri de sare pe care le vând. Și acolo s-ar putea face. La Pinticu Tecii s-ar mai putea face fiindcă acolo sunt două bazine mari, placate pe margine cu niște grinzi. Se pot face cel puțin cinci zone balneare cât se poate de bune. Dacă o luăm dinspre munte, una la Joseni, alta la Livezile, la Sărățel, Sărata, Figa, traversăm tot județul. Sunt locuri ușor accesibile, iar investițiile sunt mici, de-asta mă miră că nu se fac și în altă parte decât la Figa”, a spus Ioan Chintăuan.
Cercetătorul exclude însă posibilitatea amenajării unor băi la Dumitra și Slătinița.
”La Slătinița, în 1905 era o organizație a sașilor din Bistrița care scos niște acțiuni, le-a vândut și pe banii obținuți a făcut acolo o stațiune, dar în timp, a alunecat argila peste, e o zonă afectată de alunecări și ar trebui făcute lucrări foarte mari de stabilizare, plus că e la distanță mare de sat. În plus, terenul acela care a aparținut sașilor din Slătinița cred că acum aparține sașilor din Nepos”, a spus Ioan Chintăuan.
„Țara noastră aur poartă,
Noi cerșim din poartă-n poartă….”
Sarea e urmatoarea pe lista guvernantilor si acestia nu scapa niciun prilej de a mai „scapa” de cate ceva din bogatiile tarii pe care le-a dat Dumnezeu acestui pamant. E bine ca d-l Chintauan a mai scris o carte identificand acele locuri/perimetre unde s-ar putea amenaja stranduri cu apa sarata . Sper ca familia Zagrai (si nu numai!) sa citeasca cartea si sa actioneze in consecinta.Oricum statul nu are bani pentru investitii si nici nu intentioneaza sa solicite/sa atraga bani europeni pentru asa ceva. De ce oare? Raspuns surprinzator: pentru ca e greu de furat din astfel de bani…
Majoritatea slatinilor din judet sunt declarate rezervații naturale . Îmbătrânești pana obții toate aprobările necesare sa sapi o groapa sau sa amenajezi un bazin .
Inițiativa privată este sugrumată de birocrație si corupție, iar puturoșii ce conduc primăriile care dețin aceste veritabile surse de venit , nu se obosesc sa le pună in valoare (excepție Figa) !
Chemați primarul de la Beclean să amenajeze și aici ca la Figa ar fi mai util decât părtia de schi sau ștrandul orașului
„Dumnezeu iti dă, dar nu-ti baga si-n traista” este un vechi proverb românesc ce sugerează că orice lucru obtinut de cineva in viată trebuie sa vină cu un efort.
Orasele care, in apropiere, au fost inzestrate de natură cu factori naturali de cură balneară au reusit să-si amenajeze in apropiere statiuni locale de odihnă, relaxare si tratament, cu fonduri europene. Un exemplu din multe altele este cazul orasului Beclean care datorită unui primar cu viziune si vointă a reusit sa faca din lacurile sarate de la Figa o adevarata minune. Nu acelasi lucru se poate spune despre Bistriţa care, desi dispune în apropiere de locaţii cu izvoare sărate (Saratel, Sărata şi Slătiniţa) nu a reuşit să valorifice aceste facilităţi prin amenajarea unor staţiuni balneare locale. Cu atât mai mult despre namolul din zona Sarata-Saratel se spune ca are proprietati terapeutice similare celui de la Techirghiol.
Si cu toate astea, nu s-a făcut nimic pentru atragerea de fonduri europene destinate acestui scop, din cauză că imediat după aderarea României la UE, la Bistrita a venit un primar mediocru, lipsit de orizont care timp de trei mandate a ramas incremenit in tampenia numita pompos Wonderland, un proiect fara perspectiva situat pe pasunea din Unirea pentru care nici un investitor nu se incumeta sa dezvolte aici o afacere. Poate acum, cu noua administratie liberală lucrurile se vor misca si in această directie, cu atât mai mult cu cât judetul Bistriţa-Năsăud, traversat de „linia sării”:
Vezi si: https://timponline.ro/bistrita-nasaud-traversat-de-linia-sarii-avem-o-comoara-dar-ce-facem-cu-ea/
@Dottore …exact pe treabă asta zăcămintele de petrol din Romania aparțin la OMV (o firma din Austria) încă mulți ani de acum încolo.. Adică „România” (de fapt niște politicieni) primește un împrumut de la UE …..apoi pierde resurse naturale (petrolul e rezolvat de austrieci, aurul e in litigiu pt canadieni, mineritul e la pământ, acum e rândul sării. Trist
Vrem o noua partie de shii pe masivul de sare de la saratel. Este mai inalta cu 100m decat partia Cocos si tine zapada inca o saptamana in plus. Asta da investitie fraierilor !