(FOTO-VIDEO) Duminică 29 august, când se prăznuiește Tăierea capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Mănăstirea Cormaia și-a serbat hramul. Slujba a fost oficiată de PS Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, alături de un sobor de preoți.
După citirea pericopei evanghelice, PS Benedict Bistrițeanul a rostit un cuvânt de învățătură, vorbind-le pelerinilor prezenți la hram pe tema ”Glasul adevărului si al dragostei”.
Răspunsurile liturgice au fost date de grupul vocal ”Synavlia”, compus din studenți de la Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, dirijat de Roxana Chicidea.
Mănăstirea Cormaia se află la 9 km de stațiunea Sângeorz-Băi, pe versantul sudic al Munților Rodnei, într-un cadru natural deosebit de pitoresc.
Mănăstirea Cormaia a fost reînfiinţată în anul 1994, pe o veche vatră monahală, de vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu, cu destinația mănăstire de călugărițe. În cadrul ansamblului mănăstiresc a fost construită o biserică din zid ce poartă hramul ”Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, fiind sfințită în 29 mai 2016. La Mănăstirea Cormaia mai există şi o bisericuţă din lemn, cu hramul ”Buna Vestire”, construită în anul 1636 de călugării ortodocşi veniţi de la mănăstirile Neamţ şi Putna. Acest lăcaş de cult păstrează până astăzi opere de artă valoroase, între care icoane ale pictorului Tudor Zugravu. În anul 1762, mănăstirea a fost incendiată și călugării prigoniți, însă bisericuța din lemn a fost salvată. În 2004, bisericuța a fost resfințită, iar în 2014 pictura a fost restaurată integral. În anul 2015, mănăstirea din Cormaia a primit o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina. Până astăzi, mănăstirea a cunoscut o dezvoltare impresionantă, aici vieţuind în prezent 26 de maici, conduse de stavrofora Sebastiana Sîngeorzan și de protosinghelul Nicodim Sîngeorzan, duhovnicul așezământului monahal.
Praznicul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este asociat unor obiceiuri şi superstiţii, precum interdicţia consumării unor alimente ca varza sau pepenele, ce amintesc de forma capului, şi a folosirii cuţitului.
Ioan Botezătorul a fost întemniţat de Irod Antipa, fiul regelui Irod cel Mare şi tetrarh al unei părţi din fostul regat herodian (Galileea şi Pereia), deoarece l-a criticat pe acesta pentru că a luat-o în căsătorie pe cumnata Irodiada. Cu ocazia sărbătoririi zilei sale de naştere, Irod a cerut ca fiica Irodiadei, Salomeea, să îi danseze. El i-a spus apoi tinerei să îi ceară ce vrea până la jumătate din împărăţie, iar, la sfatul mamei sale care îl ura pe sfânt, tânăra i-a cerut capul lui Ioan Botezătorul. Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiţia Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut şi de trei ori aflat. Prima şi a două aflare a capului este sărbătorită pe 24 februarie, iar A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 25 mai.
Adaugă comentariu