Actualitate

Diana Morar: Lupta oarbă pentru putere nu trebuie să ducă la un adevărat dezastru

”În calitate de deputat PNL de Bistrița-Năsăud, nu îmi doresc o alianță cu PSD pentru obținerea unei majorități parlamentare. Acest compromis major ar duce la costuri mult prea mari pentru români. Criza politică actuală declanșată de ”echipa câștigătoare” riscă să arunce România în brațele stângii populiste dacă ne lăsăm pradă ambițiilor unui om care vrea cu orice preț să câștige șefia partidului”, spune deputatul PNL Diana Morar:

”Lupta oarbă pentru putere nu trebuie să ne ducă până acolo încât să permitem plecarea USR PLUS de la guvernare, pentru că acest lucru ar însemna un adevărat dezastru:

– Majoritatea parlamentară va dispărea, în fiecare comisie va începe o luptă oarbă pentru fiecare paragraf al vreunei legi bune pentru țară.

– Tributul plătit PSD pentru susținerea mai mult sau mai puțin pe față va fi de la o zi la alta tot mai mare, populiștii vor lua avânt și vor secătui bugetul țării.

– Reformele, și așa amânate, vor trece pe planul doi sau pur și simplu vor dispărea de pe agenda guvernamentală și parlamentară.

Este timpul să ne trezim și să ne amintim că românii au votat Dreapta, au pariat pe dezvoltare și au vrut reformă. Avem datoria morală să nu le trădăm așteptările. PNL a impus un premier datorită alianței cu USR PLUS, căreia i-a promis un parteneriat corect, loialitate și sprijin. Este timpul să ne ținem de cuvânt și să fim oameni de onoare”.

Senatorii şi deputaţii PNL din tabăra Florin Cîţu, membri în Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, au reuşit, cu sprijinul tacit al PSD, blocarea dezbaterii moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR împotriva guvernului. Cea de a patra şedinţă a Birourilor Permanente ale Camerelor pe tema moţiunii de cenzură a fost suspendată marţi din lipsă de cvorum. Au lipsit reprezentanţii PSD, iar de la PNL a fost prezent doar preşedintele Camerei Deputaţilor Ludovic Orban. Preşedintele PNL Ludovic Orban a anunţat că va comunica Guvernului moţiunea de cenzură, invocând o decizie a CCR. El afirmă că au fost depuse în original toate semnăturile de susţinere a acesteia.

https://www.facebook.com/moraroliviadiana/posts/418287669855906
Etichete

14 comentarii

  • Cine se lupta pentru putere? USR-ul? Astia nu mai iau voturi nici de la Diaspora. Catu si Orban ce fac? Asta e K1 sau box?! A voastra e lupta oarba…..a pardon….lupta pe minus….ca asa inaintati voi.

    • doaman Diana Morar costul incompetentei guvernului Citu îl simțim la factura de gaz și lumina, a promis creștere economică și am avut creșterii de prețuri!!! partea cu liberalizarea pieței energiei ne va ingropa la iarna, dacă mai reușești și privatizarea sistemului sanitar vorba doamnei Turcan, „ne trezeam doamne fereste morți” parca a fost ca mult LIBERALISM la buzunarele noaste de amărasteni în ultima perioadă!!

  • Souție în câteva etape:
    1..Demisie Prim Ministru. E responsabil direct de.criză.
    Un nou premier PNL agreat.
    2. Rediscutarea serioasă PNDL cu amendamentele USR-PLUS
    3. Desfințarea Secției Speciale.
    E subordonată executivilui şi politicului în organigrama Justiției.
    E inutilă doar face sigur, riscul utilizării ca instrument politic.
    Apoi revăzut circuitul hârțăgoriilor inutile.

    • Unde ai citit că ar fi subordonată executivului? Crezi că ar mai fi desființat-o dacă era așa? Acuma înțeleg de ce sunteți atât de disperați să o desființați. V-au hrănit ăștia numai cu fake-uri. Faci ca Catu.
      Disperarea vine de la faptul că inclusiv numirea șefului SIIJ se face fără politic, singurul șef de parchet pus de către CSM.
      De inutilă clar că e destul de inutilă pentru că au făcut tot posibilul să o blocheze, mai ales în ce privește bugetul alocat.

    • Să comentezi când ești atât de neinformat, e ca și cum ai ieși în câțu’ gol pe stradă.

    • Cel puțin în teorie, avem 3 Puteri în Statele democratice.
      Executiv, Legislativ, Juridic.
      Care tot în teorie ar trebuie să aibă autonomie (independență).
      Secția specială de investigare a infracțiunilor din Justiție este parte a Executivului , adică a Ministerului Public. Controlat politic prin numiri.
      Singurele realizări notorii la o structură unde membrii sunt plătiți gras să taie frunzele la câini…zero activitate..de fapt de aici se întărește aservilitatea, dependența de stăpâni..ca să se facă utili.
      Că o Curte Constituțională aservită PSD(la fel de politizată prin numiri destul de clare, selecționați oameni cu o anumită mentalitate mai spre sistemul de drept de tip rusesc decât cel europeean…cu trecut prin justiția comunistă.. ) a dat o decizie favorabilă..nu denotă neapărat justețea existenței, ci mai degrabă se vroia reafirmarea unei autonomii față de structurile juridice europeene.
      Acolo unde procurorii sunt idependenți, există mijloace de apel a cauzelor ,adică filtre succesive de revalidare a unor sentințe, infracțiunile în Justiție ar trebui să fie de competența DNA iar apoi a tribunalelor.
      Îți aminte de judecătorul care trăgea apa în Wc în timp ce cerea șpagă.
      Ăla într-un sistem anterior politic cu SIIJ ar fi putut avansa șef ..

    • De unde ai scos că e parte a executivului?
      Singura structură de parchet unde politicul nu are niciun rol in numire e SIIJ. Ai grijă că ești intoxicat, caută legislația și vei vedea că ai fost indus în eroare.

      În ceea ce priveşte secţia specială (SIIJ), numirile au loc conform art.88^3, 88^4 şi 88^5, din legea 304/2004 (republicată) : procurorul-şef este numit de Plenul CSM, în urma prezentării de către candidat a unui proiect. La rândul său, procurorul şef propune un adjunct dintre procurorii secţiei, pe care îl numeşte tot Plenul CSM. Același plen numeşte, în urma unui concurs, şi restul procurorilor din secţia specială.

      Ai înțeles de ce se vrea desființarea ei? Te rog să îți faci o minimă informare mai ales pe subiectele pe care ești foarte pătimaș.

      Nu trebuie să mă crezi pe cuvânt, îți ia doar câteva minute să citești.

      Uite, direct din lege: (aici ai și link către textul din lege5 https://lege5.ro/Gratuit/gi4dsmjugm2a/dupa-articolul-88-se-introduce-o-noua-sectiune-sectiunea-a-21-a-cuprinzand-articolele-881-889-cu-urmatorul-cuprins-lege-207-2018-art-i-legea-nr-304-2004-privind-organizarea-judiciara-republicata-in-mo?dp=gi3dgnrxgm4dqni)

      Art. 88^3. –
      (1) Procurorul-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție este numit în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere respective, urmărindu-se competențele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-și asuma decizii și responsabilități, competențele de comunicare și rezistența la stres, precum și integritatea candidatului, evaluarea activității sale ca procuror și modul în care acesta se raportează la valori specifice profesiei, precum independența justiției ori respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.

      (2) Componența comisiei de concurs este următoarea:

      a) 3 membri judecători, care fac parte din Secția pentru judecători și au funcționat la o instanță de grad de cel puțin curte de apel, desemnați de Secția pentru judecători;

      b) un membru procuror, care face parte din Secția pentru procurori și a funcționat la un parchet de grad de cel puțin parchet de pe lângă curtea de apel, desemnat de Secția pentru procurori.

      (3) Condițiile pentru ca un procuror să se înscrie la concursul pentru ocuparea postului de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție sunt cele prevăzute la art. 885 alin. (3).

      (4) Fiecare candidat va depune un curriculum vitae, declarațiile prevăzute la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere și orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante în susținerea candidaturii sale.

      (5) Documentele depuse de fiecare candidat vor fi publicate pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puțin 10 zile înaintea concursului.

      (6) Comisia de concurs va propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea procurorului-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, după evaluarea candidaturilor și a proiectelor, în urma unui interviu transmis în direct.

      (7) Revocarea din funcția de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în caz de neîndeplinire a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul în care acesta a fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani, la propunerea comisiei prevăzute la alin. (2).

    • Alan Dala.
      Ca să rezum,
      https://ziare.com/stiri/justitie/cjue-sectia-speciala-inspectia-judiciara-justitie-1679554
      Specialiști în drept europeean s-au pronunțat deja asupra riscului politic.
      Oricum dacă urmărești modul de constituire a Consiliului Magistraturii, sau a Conducerii TVR etc,…tot algoritmii politici primează, validarea de către Senat,
      Restul politică românească.
      Nu e liberalism.
      E interesul clientelelor politice clasice din societate. Garantarea accesului la fonduri a sponsorilor locali politici.
      Plus lenea caracteristică și ritmul birocrației .
      A venit toamna, după o vară lălăită prin vacanțe, guvernanții se mobilizează să impună administrațiilor locale decizii care dintr-o dată presează…mecanica bugetară..bani necheltuiți , întârzieri, sezonul rece care se aproprie.
      În Ro se guvernează cu sinteze, există o încredere oarbă în niște instituții și în procesul hârtiilor sau afirmării puterii de o manieră dictatorială. Metehne vechi.
      Ori la a doua vedere, efectul e siderant.
      Leul în dengringoladă, criza politică se adâncește ..toată argumentația cu consumatorii vulnerabili(marca PSD) urgența de acțiune (datorată inacțiunii anterioare) duc și mai mult la vulnerabilizare. Politicienii sunt puși acolo să semneze hârtii…nu să-și asume programe personale sau din campanie.

  • Dezastru a început în urmă cu 31 de ani, acum doar se finalizează. Cînd a fost România mai jefuită, vîndută, trădată, decât în această perioadă? Niciodată!
    PĂREREA MEA!

  • Criza politică a ajuns la apogeu după demisiile ministrilor USR-PLUS din guvern. Astfel, guvernul de coalitie PNL-UDMR a devenit un guvern minoritar fără sustinere parlamentară. Ba mai mult, prin înlocuirea ministrilor demisionari cu interimari de la PNL si UDMR, guvernul nu mai are prerogative depline pentru administrarea treburilor țării în prag de iarnă. De aceea, această criză guvernaentală trebuie solutionată cât mai urgent posibil. Există o singură solutie. Cei de la USR-PLUS au declarat că doresc să contiune guvernarea alături de PNL si UDMR, fără Florin Cîţu premier care prin deciziile nesăbuite este principalul responsabil de criza politică si guvernamentală. In aceste conditii este clar că Florin Cîţu nu mai poate rămâne premierul acestei coalitii de guvernare. Aritmetica parlamentară arată că in mod normal nu sunt posibile alte majorităti guvernamentale cât de cât compatibile. Prin urmare, există o singură cheie de iesire din impas si aceasta se află la Preşedintele Klaus Iohannis. Acesta urmează să cheme la masa discuţiilor liderii USR PLUS, să spună clar că s-a încheiat mandatul lui Florin Cîţu, si să caute un alt prim-ministru. De altfel, cei de la USR-PLUS au spus că există în PNL multi oameni cu experienţă politică si administrativă, care se bucură de o carieră de succes, enumerându-i pe Ilie Bolojan sau pe Emil Boc. Acestia insă nu s-au arătat interesati de propunere. Totusi presedintele Klaus Iohannis poate opta pentru numirea ca premier a generalului Nicolae Ciucă, mizand pe fermitatea acestuia de a ţine în frâu a acestei coaliţii în care există atât de multe contradicţii. Ba mai mult, Nicolae Ciucă are si experienţa necesară, întrucât a îndeplinit o vreme funcţia de premier interimar. Rămâne de văzut dacă presedintele Iohannis va găsi solutia salvatoare pentru iesirrea din criza politică pe care si el a provocat-o intr-o anumită măsură.

  • Ori cu care guvern tot acolo suntem. Daca sunt demisionari in somaj tehnic cu ei ca si cu lumea de rand.FARA BANI MAI HOTILOR, DERBEDEILOR………..ne-am saturat de circul vostru.

  • Ce ați făcut pana acuma voi cu alianta voastră ,defapt nu este a vostra este a lu iohanis ca voi sunteți doar marionete , ce vi se zice aia faceți, sunteți un dezastru trebuie sa înțelegeți acest lucru !!!!! Și nu mai vb de alianțe , cine se aliază cu voi , ați pierdut alegerile ce nu înțelegeți va este asa de greu ,nu vedeți ca va joaca usr- ul pe degete , usr- ul care are toți reprezentanți de la AVONE din tara

  • Motto:
    „Nimeni pace nu-ţi dă dacă
    Ai nevoie de dădacă.
    Dragul meu, de-aceea zic
    Că scriind sudalme
    Calme
    Nu poţi câştiga nimic.”
    (George Topârceanu – Scrisoare)

    In perioada premergătoare congresului PNL, asa-numita ”echipă câștigătoare” din jurul lui Florin Cîţu s-a extrem de vehementă atacând atât pe sustinătorii lui Ludovic Orban cât si pe partenerii din coalitia de guvernare. Această luptă surdă si absurdă a determinat o ruptură in interiorul PNL prin aparitia de „bisericute” dar cel mai grav este ruperea coalitiei de guvernare. Este clar că gruparea din jurul premierului nu intelege regulile elementare ale unei coalitii. Spre exemplu, Rareş Bogdan l-a criticat fără temei pe Ministerul USR al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, susținând că cel mai bun titular pentru funcţia de ministru ar fi fost Marcel Boloş, din partea PNL. De asemenea, Emil Boc era supărat, nevoie mare, din cauza numirii unui prefect al UDMR in judetul Cluj. Ori ceea ce nu întrleg cei din tabăra lui Cîţu este că într-o coalitie de guvernare nu-i posibil ca un singur partid să detină toate portofoliile importante sau toate prefecturile de interes. Si exemplele ar putea continua.
    De cealalta parte, Ludovic Orban a militat pentru o guvernare care să coaguleze toate forţele politice parlamentare de dreapta, in jurul PNL. Acest guvern trebuie să se adreseze majorității populației, nu unui grup restrâns modernist. El a sustinut mereu că oamenii aşteaptă din partea PNL să se concentreze pe buna guvernare, să vină cu rezultate, care înseamnă, de fapt, creşterea veniturilor cetăţenilor, creşterea calităţii vieţii, creşterea calităţii serviciilor publice, realizarea obiectivelor de infrastructură şi realizarea principalelor reforme cu care s-au angajat prin programul de guvernare să le ducă la bun sfârşit. De asemenea Ludovic Orban a făcut apel să înceteze atacurile reciproce din interiorul PNL. Din păcate, „echipa câștigătoare” a reusit performanta să producă o ruptură in PNL si să destrame coalitia de guvernare, devenind cu adevărat câștigătoare pentru PSD.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.