Proprietarii caselor aflate în lista monumentelor istorice le pot repara fără să fie nevoiți să obțină un morman de aprobări de la autorități. Are nevoie de un singur aviz de la Direcția pentru Cultură Bistrița-Năsăud. ”Rolul instituției noastre este să spunem oamenilor cum să facă niște lucruri corect”, a spus Camelia Târnovan, directora l Direcției pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
”Felul în care proprietarii acestor imobile văd lucrurile ține de educație, iar noi suntem foarte departe de ce ar trebui să însemne educația în ce privește protejarea patrimoniului. Noi încă suntem la nivelul la care trebuie să explicăm de ce avem nevoie de patrimoniu și de ce trebuie să îl protejăm. Și atunci nici nu pot aștepta de la oamenii care nu au pregătire în domeniu și nici nu au avut tangență cu subiectul acesta să înțeleagă niște lucruri. Se întâmplă încă intervenții greșite, brutale care agresează clădirile istorice pentru că nu avem oameni specializați să proiecteze și să execute lucrările respective. Conform Legii 422 pot să facă și proiectarea, și execuția doar oameni care sunt atestați de Ministerul Culturii. Noi avem doar 4 arhitecți în tot județul, care nu fac față la tot ce înseamnă cererea pieței și atunci acceptăm și proiecte care nu sunt neapărat întocmite de arhitecți atestați de Ministerul Culturii și suntem așa, într-un cerc vicios. Vin proiecte întocmite fără respect pentru ceea ce înseamnă clădirea istorică, respingem respectivele proiecte pentru că sunt incorecte, beneficiarul nu înțelege de ce noi am respins documentația, mai ales că el consideră că s-a dus la un profesionist. Problema este că cele mai multe, inclusiv pentru partea de arhitectură, sunt întocmite de ingineri, oameni care nu ar trebui să facă proiectare de arhitectură, ar trebui să se rezume la meseria lor. Și ne tot învârtim așa, în cerc”, a explicat Camelia Târnovan, directorul Direcției pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
Ea a recunoscut că pe un proprietar de clădire istorică îl costă mai mult restaurarea unei case.
”De exemplu, se acceptă doar tencuială pe bază de var și nisip. Este cu ceva mai scumpă decât tencuiala pe bază de ciment, dar, adunat, probabil că se simte la buget. Dar mai e și o chestiune de mentalitate: ne-am săturat, astea-s chestii vechi, de ele trebuie să scăpăm, noi vrem nou, am fost în Spania și am văzut acolo că totul era drept și colorat și vrem la fel. Cea mai mare concentrare de monumente istorice o avem în municipiul Bistrița, aici avem și ansamblul urban medieval protejat, și avem ansamblul rural Livezile, ansamblul rural Dorolea. Nu toate imobilele din ansamblu au cod distinct în lista monumentelor istorice, dar, pentru că sunt prinse în acest ansamblu rural protejat, atunci legislația se aplică identic tuturor”, a mai spus Camelia Târnovan.
Pe cei care vor să-și repare casele istorice, ea îi îndeamnă să se adreseze unor profesioniști când doresc să intervină.
”S-a simplificat foarte mult procedura de reparații. Îi încurajez pe toți să vină pentru solicitarea acordului nostru în momentul în care doresc să facă reparații. Nu au nevoie de documentație întocmită de arhitect în acest caz. Ei depun la noi o notificare, noi mergem la fața locului pe teren și emitem un acord în care explicăm ce pot să facă, în ce condiții și cu ce materiale, deci nu mai au nevoie de tot ce înseamnă certificat de urbanism, documentație întocmită de arhitect, avizul instituției noastre cu consultarea Comisiei Zonale, abia apoi emiterea avizului și apoi a autorizației de construire. Se scurtează foarte mult lanțul procedural în situația reparațiilor, dar asta nu înseamnă că retencuim. Înseamnă că avem câteva zone degradate în fațadă pe care vrem să le reparăm și apoi să zugrăvim fațada. Putem să facem asta acum după modificarea acelui articol din Legea 50, putem să facem asta fără autorizație de construire, dar obligatoriu cu notificarea instituției noastre ca noi să-i putem ajuta pe oameni să facă ce au de făcut, dar corect. Acesta e rolul instituției noastre să spunem oamenilor cum să facă niște lucruri corect”, a adăugat Camelia Târnovan.
În caz contrar cei care intervin de capul lor riscă amenzi, iar dacă intervențiile sunt brutale, chiar dosare penale.
Județul Bistrița-Năsăud are pe lista monumentelor istorice peste 760 de obiective. O puteți consulta AICI.
Vedeti dragilor , cat e de usor sa se faca restaurari la cladirile si casele aflate pe lista monumentelor istorice … Trebuie „decat” sa solicitati acordul Directiei pentru Cultura BN . Sunteti incurajati sa-l solicitati , dupa perceptul biblic „cere si ti se va da!” O sa-l primiti , dupa cum promite d-na director . Dansa , atata poate sa faca . Cu banii , e drept ca nu va poate ajuta in momentul acesta , dar va descurcati d-vs… Ganditi-va cat de greu era , ca mai ieri , cand trebuiau batute drumuri la Bucuresti pentru un acord , cu daruri „de smirna , aur si tamaie” , iar de multe ori acele drumuri se repetau. Ei , si pe atunci aveati bani , sau nu-i aveati nici atunci ? (In zona circula o mica istorioara , cu o familie de rromi , rezumata in urmatoarea fraza: „Ai , tu muiere , de-am ave branza dupa cum n-avem farina , ce colesa buna am fa!) Concluzie: „Bani s-aveti dragilor , ca acord , primiti instant , daca asta va lipsea…”
Cei care nu vor să respecte arhitectura clădirilor istorice să nu stea acolo.
De ce și-au luat acolo locuință și de ce stau acolo. Pot să-și construiască în alte zone din oraș cum vor ei.
În clădirile istorice ar trebui să stea doar oameni care țin la acestea, țin la arhitectura lor și la istoria orașului/localității.
URAAA ! Se trezesc institutiile in al 13-lea ceas !
Acum mai bine de 10 ani cand Viceprimar era FLORIN GAUREAN am fost singurul cetatean care am surprins prin cele 19 poze, imobile de groaza pe Sincai, Dornei, Titulescu.
Le-am depus la CL am luat cuvantul si consilierii s-au uitat la mine ca la extraterestrii.
Doamna directoare inainte de a ne spune noua care cat este de needucat dintre cetatenii care locuiesc in aceste case, sa ne spuna de ce Directia de Cultura pe care o comanda nu este mai atenta fata de nepasarea lor si a autoritatilor locale fata de casele romanilor demolate ca si in comunism dar si abandonate de autoritati.
A se vedea cazul de pe Balcescu cu demolarea unei superbe vile in forma de octogon dar mai ales fosta Biblioteca Judeteana de pe Garii lasata intentionat sa se darame la doi pasi de centrul istoric.
Ce au facut cei de la cultura si monumente cand Primaria cu fostul Primar OTC a demolat si a creat o bresa pe Sincai intr-o casa de patrimoniu cand s-a executat noul sediu al Primariei.
De ce nu ati oprit lucrarile atunci si nu ati obligat Primaria sa refaca imobilul distrus. ?
Renovarea clădirilor istorice este o problemă serioasă care necesită implicarea administratiilor locale si nu poate fi lăsată doar in seama proprietarilor. In multe orase, precum Sibiu, Oradea, Timisoara, Alba Iulia, clădirile din centrele istorice au fost renovate in mod profesionist, redându-li-se strălucirea de odinioară pe largi fronturi stradale . In acest sens, există Legea nr. 166/2016, cunoscuta si sub numele de „Legea fațadelor”, care se refera la renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani. Administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor care beneficiază de reabilitarea clădirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale.
În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari.