Statul român, primul care trebuie întrebat dacă nu vrea să cumpere conacele boierești scoase la vânzare

Trei conace boierești din județul Bistrița-Năsăud sunt scoase la vânzare pe internet, însă proprietarii lor nu le vor putea vinde efectiv până când nu vor întreba statul român dacă nu cumva vrea să le cumpere el, atrage atenția Camelia Târnovan, director al Direcției pentru Cultură Bistrița-Năsăud.

”La noi nu s-a făcut înștiințarea de vânzare, dar în situația în care se vând este obligatorie exercitarea dreptului de preemțiune al statului român. Probabil au fost puse spre vânzare ca să testeze piața, însă înștiințarea oficială de vânzare la noi nu s-a făcut. Va trebui să se exercite dreptul de preemțiune al statului român, asta însemnând pentru monumentele de grupă valorică B vom spune noi dacă dorim sau nu, dar nu sunt fonduri pentru exercitarea dreptului de preemțiune în buget, nu au fost niciodată, iar pentru monumentele de grupă valorică A, exercitarea dreptului de preemțiune se face prin Ministerul Culturii. S-au întâmplat două minuni de genul acesta, însă nu la nivel local, ci la nivel național”, a spus Camelia Târnovan, director al Direcției pentru Cultură Bistrița-Năsăud.

Ea a atras atenția că potrivit legii, proprietarii acestor monumente istorice au obligația să întrețină și să restaureze în baza unei documentații avizată de Direcția pentru Cultură.

”Noi spunem dacă este corectă sau nu intervenția pe care arhitectul o propune prin documentația respectivă. Și dacă vor fi cumpărate aceste conace, viitorii proprietari trebuie să știe că nu vor putea face nimic fără avizul instituției noastre pentru că nu poți interveni oricum pe o clădire istorică. Dacă intervii cu materiale moderne, asta va însemna, în timp, degradarea monumentului istoric. Este moda polistirenului. Este foarte dăunător nu numai pentru că îi schimbi aspectul fațadei, ci pentru că blindezi peretele, ceea ce înseamnă că oprești vaporii de apă din aceste ziduri pline de umiditate și atunci ei se tot duc până se ajunge la igrasie până în tavan. În timp, asta va însemna măcinarea cărămizii, iar zidul se duce jos și clădirea e terminată. Sunt chestiuni simple și nu prea înțeleg de ce oamenii nu vor să le priceapă”, a adăugat Camelia Târnovan.

Dintre conacele existente în județ – unele supranumite castele – au fost salvate până acum doar două, cel de la Arcalia, aflat în administrarea UBB Cluj, și cel de la Posmuș, reabilitat cu bani europeni de Consiliul Județean. La acesta din urmă, lucrările sunt în curs de finalizare.

”Tot în administrarea CJ este și cel de la Comlod, anul trecut au fost făcute intervențiile de punere în siguranță cu eșafodaj din lemn și învelitoare exterioară și urmează partea de proiectare a intervenției propriu-zise de conservare-restaurare, deci CJ se va ocupa și de acest lucru”, a spus Camelia Târnovan.

În ce privește castelul de la Posmuș, ea spune că acolo se face conservare, restaurare dar și reabilitare ceea ce presupune modificarea și modernizarea structurii interioare a imobilului.

”Restaurare înseamnă readucerea imobilului la starea inițială. Aici au fost permise și lucrări de reabilitare pentru că nu poți ignora funcțiunea. Este obligatoriu ca acel imobil, pentru a exista în continuare, să aibă o funcțiune, iar atunci sunt obligatorii lucrări care presupun organizarea spațiului într-un anumit fel: spații de cazare, băi, bucătării pentru a aduce imobilul la standardele secolului XXI, dar faci toate acestea fără să dăunezi monumentului istoric, cu respect pentru materialul original și folosind tehnici și materiale compatibile cu cele originale. Per ansamblu e în regulă ce s-a făcut la Posmuș, dar cu această precizare: nu este în totalitate restaurare”, a spus Camelia Târnovan.