”În sistemul centralizat de date statistice s-au înregistrat în semestrul I al anului şcolar 2012-2013 8,64 absenţe/elev din care 4,55 absenţe/elev motivate. Din analiza datelor se observă însă o distribuţie diferită pe cicluri de învăţământ, un număr mai mare fiind dat de absenţele elevilor din liceu zi şi seral. Rezolvarea absenteismului necesită colaborare şi cooperare cu alte servicii publice deconcentrate şi alte instituţii. Societatea trebuie să-şi unească eforturile pentru atingerea dezideratului ”Nici un elev pe stradă”. Este nevoie de inventarierea riguroasă a absenţelor, regulemente restrictive, analize periodice, sesizarea imediată a părinţilor, scutiri medicale bine justificate şi efort general pentru depistarea elevilor care nu sunt la şcoală. Ne pot ajuta Inspectoratele de Poliţie, Jandarmi, Direcţia de Sănătate Publică pentru verificarea scutirilor medicale, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială. Poate este nevoie şi de anularea unor drepturi financiare, burse sociale”, a spus Camelia Tabără în cadrul Colegiului prefectural de miercuri.
Ea a afirmat că deşi multe şcoli au contracte cu firme de pază, se semnalează în continuare acte de violenţă. ”Pentru reducerea fenomenului este necesară o bună colaborare cu părinţii, de extinderea activităţilor extraşcolare, de instituţionalizarea voluntariatului ca formă de implicare activă a tinerilor în problemele societăţii”.
Conform unui raport prezentat de Camelia Tabără, în primul semestru al anului şcolar 2012-2013 au fost înregistrate 804 cazuri de violenţă în şcolile din judeţ, având forme şi intensităţi diferite: violenţe fizice uşoare, fără arme (lovire) – 201 cazuri, violenţă verbală (insulte grave, ameninţări, instigare la violenţă) – 292 cazuri, violenţă fizică cu arme albe – 12 cazuri, vătămare corporală gravă – 2 cazuri, distrugerea bunurilor şcolii sau a altor persoane – 76 cazuri, consum de alcool şi stupefiante – 14 cazuri.
”Aceste cazuri au ajuns la Cabinetele Şcolare de Asistenţă Psihopedagogică, consilierii şcolari oferind atât agresorilor cât şi victimelor servicii de asistenţă psihopedagogică. Inspectorul Şcolar General a precizat că există planul de măsuri privind violenţa în şcoli, afişat pe site-ul ISJ Bistriţa Năsăud, iar în fiecare unitate de învăţământ se regăseşte un plan specific de măsuri adaptat tipurilor şi formelor de violenţă care predomină în şcoli. Specificul programelor de prevenţie constă în îmbunătăţirea la elevi a capacităţilor socio-cognitive, a autocontrolului şi a capacităţii de adaptare, învăţarea unor tehnici de management a furiei şi de reglare emoţională”.
Camelia Tabără a menţionat că ”o mare necunoscută” a momentului sunt ciclurile învăţământului preuniversitar, variantele fiind 5/5/3 sau 5/4/4 pentru primar, gimnazial şi liceal. ”Ciclul primar a fost recent stabilizat cu clasa pregătitoare la şcoală, ca primă clasă a învăţământului obligatoriu. În prezent legea stipulează 5 clase pentru învăţământul gimnazial ceea ce este contestat de majoritatea actorilor educaţionali. Instabilitatea mare din învăţământul rural atât din perspectiva resursei umane şi a dotărilor materiale cât şi rezultatele modeste obţinute de elevii şcolilor din rural sunt argumente pentru menţinerea clasei a IX-a la licee şi colegii, cu statut de clasă obligatorie pentru a asigura cele 10 clase de învăţământ obligatoriu. Învăţământul profesional şi tehnic este de asemenea o mare provocare pentru noua abordare a învăţământului preuniversitar, ştiut fiind că piaţa muncii reproşează învăţământului o lipsă de flexibilitate a specializărilor dublată de o slabă pregătire a absolvenţilor”, a spus ea.
În legătură cu mediatizata problemă a clasei pregătitoare, Camelia Tabără a afirmat că ”se dezbate mult, se emit judecăţi de către profesori, părinţi, societate dar cu siguranţă toţi copiii îşi găsesc locul în prima clasă a învăţământului primar şi cu siguranţă nici un copil nu rămâne neşcolarizat”.
Ea s-a referit şi la migraţia profesorilor de la o şcoală la alta: ”Un indicator al stabilităţii unei şcoli îl constituie procentul de titulari din numărul total de cadre didactice al unei şcoli. Practic fără titulari nu se poate obţine continuitate la clasă şi actul didactic, rezultatele elevilor sunt afectate în mod negativ. Exemplu: Colegiul Naţional ”Andrei Mureşanu” are un scor de stabilitate de 83%, iar în cealaltă extremă şcoala din Miceştii de Câmpie de 31%”.
La 57 de şcoli din judeţ se fac lucrări de investiţii, unele începute în 2006. Gradul de finalizare este între 0,4% (Campusul Colegiului Naţional ”Petru Rareş” din Beclean) şi 98% (Şcoala Gimnazială din Rodna). Camelia Tabără a declarat că este nevoie de prioritizarea lucrărilor în funcţie de importanţă şi numărul de elevi.
Pe cand o „solutie Florin Bojor” si la aceste probleme? (ironia intrebarii se subintelege).
Ar fi bine daca d-na tabara ar depolitiza scolile,. dar din pacate nu face acest lucru,
Da ! Asa e, sa dea afara directorii PDListi care au ramas in functie. Dl Gheorghe stiti ce vorbiti? Stiti ce a facut unul care poate fi asociat cu numele fostei monede germane, cand a fost inspector scolar general, intr-o perioada nu foarte indepartata, dar de trista amintire ?
Conf. cu legea 1/2011, ISJ-urile NU pot legal revoca sau numi directori de scoli.
ISJ-urile pot initia concursuri pentru postul de director, concurs care va fi organizat de scolile respective, respectiv de catre consiliul de administratie al acestor scoli.
Ceea ce face d-na Tabara ….seamana cu un ABUZ care se bazeaza pe necunoasterea legii invatamantului si pe indiferenta profesorilor….
Problema este ca pentru multi elevi nu exista motivatia de a urma un liceu ( rezultatele de la BAC sunt concludente) care fabrica in parte multi someri….
Cand se vor reinfinta scoli profesionale ?
Oare cum indeplinesc scolile particulare standardul de titularizare al profesorilor prin concurs si profesorii sa detina norma de baza in scoala ? La Targu-Mures , ISJ a dat in judecata scolile care au continuat sa scolarizeze dupa ce li s-a retras acreditarea pentru neindeplinirea acestui standard. In Bistrita verifica cineva?