Sala mare a Primăriei Bistriţa aproape că s-a umplut, marţi, la dezbaterea publică pe buget. Mai multe persoane au venit să-i spună primarului Ovidiu Creţu cum vor să fie cheltuiţi banii publici, de la ecologişti, la simpli cetăţeni. Toată armata de funcţionari din Primărie a fost prezentă. Vorbim despre cei doi viceprimari Ioan Peteleu şi George Avram, secretarul Floare Gaftone, şefii de direcţii, inclusiv Dorel Cosma cu alaiul de la Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” căruia Primăria Bistriţa i-a promis 1,7 milioane de lei (17 miliarde de lei vechi) pentru „acţiuni culturale”, o sumă enormă pentru anul de criză în care ne aflăm.
Doar doi dintre consilierii locali au fost în sală, Alexandru Toniuc (PER) şi Alin Seserman (PDL).
Timp de o oră, primarul Ovidiu Creţu a prezentat felul în care municipalitatea vrea să cheltuiască banii.
Preşedintele PER Bistriţa, Marius Bălan, a luat cuvântul şi a spus că familia sa plăteşte 5000 de lei la buget într-un an. În calitate de contribuabil, el a declarat că e nemulţumit că „se aruncă banii pe ghiduşii”.
„Am văzut că se pregătesc cinci mere şi nu ştiu câte ouă. Dacă vom continua aşa, vom avea la anul iepuraşi din plastic şi poate poliţişti din plastic. Multe ecologizări nu s-ar putea face cu aceşti bani (27.000 de lei -n.r.) fără să mai îmbolnăvim copiii”, a spus Marius Bălan.
El a cerut să se facă un studiu de urgenţă pentru redarea în circuit a lacului de la baza MHC din partea de nord a oraşului. De asemenea, a solicitat „eradicarea”depozitului de gunoi de pe malul râului Bistriţa în condiţiile în care s-a inaugurat noul depozit de la Tărpiu. Bălan a spus că degeaba stingem lumina şi facem alte acţiuni de imagine dacă nu rezolvăm problema gunoaielor. Preşedintele PER Bistriţa a mai cerut montarea unor camere de luat vederi pe malul râului Bistriţa ca să fie descoperiţi cei care aruncă gunoaie în râu. Totodată, el mai vrea refacerea urgenţă a „locaşurilor” pentru copaci pe de strada Gării, General Grigore Bălan etc. unde sunt dale puse în jurul unor copaci care nu mai există, 46 la număr. Bălan a mai cerut să fie scoase cuiele din copacii pe care au fost bătute plăcuţe cu inscripţia „Spre secţia de votare”, un obicei păgubos care nu se mai practică nicăieri în lume decât în România.
Primarul i-a răspuns lui Marius Bălan că „ghiduşiile” despre care a pomenit, struţi, ouă şi mere, ne fac viaţa mai frumoasă şi că bugetul oraşului trebuie să satisfacă toate nevoile populaţiei, nu doar pe cele „ecologice”. În ce priveşte mutarea gunoiului de pe malul râului Bistriţa la Tărpiu, primarul a spus că nu se va face anul acesta. „Eu dau ca rezonabil sfârşitul anului 2014 cu eradicarea zonei de stocare”, a spus Creţu. Edilul a spus că s-ar putea monta nişte camere de luat vederi pe malul râului Bistriţa. „Nu am reuşit până acum să luăm măsuri împotriva celor care aruncă gunoi în albia râului şi să stârpim un obicei cumplit de rău”, a recunoscut Creţu.
„Vă dau dreptate în legătură cu baterea cuielor în copaci. Nu este firesc ca noi, Primăria, să batem cuie în copaci”, a mai spus primarul Bistriţei.
Un alt cetăţean care locuieşte într-o zonă rezidenţială a oraşului, dar care nu s-a prezentat, a spus că dorinţa cetăţenilor care stau în aceste zone este modernizarea străzilor de pământ. „Am citit în presa online că e foarte mult praf în oraş. Domnule primar, eu cred că nu ar trebui să se mai cureţe străzile cu mătura şi cu lopata. Printr-un proiect de achiziţie a unor utilaje care să aspire material antiderapant am fi mai aproape de Bistriţa europeană. Problema prafului în mod deosebit mă deranjează. Atmosfera în municipiu este irespirabilă”, a declarat acesta.
„Şi cei de la Urbana ar vrea să măture mecanic, dar noaptea nu se pot strecura printre maşinile parcate. Mai avem mult până la a ne disciplina. Iarna aceasta nu am împrăştiat nisip care să facă praf, au fost şi reclamaţii fiindcă nisipul erau de fapt pietricele, dar asta a mai redus din praf. Am mai şi reuşit să strângem din nisip. Iarna viitoare vom exclude nisipul şi vom folosi clorură de calciu pentru străzile nou asfaltate şi doar sare pe celelalte”, a declarat Creţu.
Marius Chiuzan l-a informat apoi pe primar că în Bistriţa sunt 10.000 de posesori de biciclete şi că 4.000 dintre aceştia le folosesc în mod frecvent. El a cerut marcarea pistelor pentru biciclete. Chiuzan a mai cerut şi modernizarea skate-park-ului. „Vrem mai mulţi suporţi pentru biciclete. Cu excepţia rastelului de la Primărie şi de la Prefectură, nu mai sunt alte locuri în care să poată fi lăsată bicicleta. În Cluj şi Mureş sunt centre de închiriat biciclete. Vrem să fie aplicat sistemul şi la Bistriţa. Vă putem sta la dispoziţie cu consultanţă”, a spus Marius Chiuzan.
Edilul i-a spus că, în proiectul de buget pe 2013, e prevăzută realizarea unui studiu de fezabilitate pentru pistele de biciclete în zona centrală. „Nu intenţionez să trasez linii pe asfalt ca să spun că e pistă de bicicletă. Chiar dacă întârziem lucrurile un an sau doi, vreau să separăm bicicleta de maşină şi de pieton, aşa cum am făcut în Parcul Municipal pentru că, altfel, pot apărea incidente”, a spus Creţu.
„Am reţinut propunerea cu rastelele de biciclete. Anul acesta vom amplasa mai multe rastele în municipiu. Sperăm să fie cât mai pline. În legătură cu centrul de închiriere, probabil că va avea efect în zona parcului. Am crezut că va exista o iniţiativă privată în acest sens, dar ea întârzie. Ne-ar fi convenit să sprijinim o iniţiativă privată decât să o organizăm noi”, a declarat Creţu.
Teodor Moldovan, care locuieşte pe strada Matei Eminescu, a spus că dorinţa sa este aceea ca să fie montat un drapel mare pe catargul din Piaţa Centrală fiindcă cel actual „nu se vede”.
„Dimensiunea catargului şi a drapelui e dată de Guvern. Noi putem face fantezii şi nu mă dau în lături să amplasez în centru lucruri care să-i facă pe oameni să zâmbească, dar atunci când legea cere ceva, eu nu mă joc. Catargul trebuie să aibă 30 de metri şi drapelul doi metri. Îmi pare rău că el s-a mutat aici, unde e aglomerare de simboluri, cred că trebuia să i se găească alt loc. Acum asta este. Nu ar fi o problemă să facem un drapel de două ori mai mare decât cel de la Beclean, dar nu vreau să ne jucăm cu legislaţia”, a spus Creţu.
Dezbaterea s-a încheiat la ora 18.00. Primarul nu a precizat dacă vor fi făcute modificări în proiectul de buget. Din experienţa anilor trecuţi, rămâne cum s-a stabilit. Pe Dorel Cosma nu l-a deranjat nimeni cu întrebări. A venit degeaba cu alaiul. Unii au observat că au lipsit doar toboşarii. Altfel, tabloul era complet.
Cristiana Sabău
Multumesc domnului Balan pentru interventia. Era de prevazut ca plasticurile primarului erau mai importante de cit o actiune urgenta de curatenie, care probabil ar fi fost mai putin costizitor. Mai bine producem ornamente din plastic si subventionam pe cine stie.
Felicitari celor care au fost si au luat cuvintul. Oameni si bistriteni adevarati. Dar pina la urma cu vorbe raminem, caci acest primar arogant face tot ce vrea el.
Oare cand a fost facut ultimul audit SERIOS la acest CentruL „cultural” municipal ? Mie inca mi se pare a fi o uriasa „gaura neagra” in bugetul bistritean.
Imi pare rau ca nu am putut participa la dezbaterea publica privind bugetul pentru 2013 al municipiului Bistrita fiind plecat din localitate. Din fericire, mijloacele tehnice ne permit, in momentul de fata, sa luam contact in timp real cu ceea ce se petrece in comunitatea noastra.
Revin cu propunerea de a creea o platforma online de dezbatere publica privind problemele municipiului Bistrita. E bine ca avem oportunitatea de a ne exprima parerile pe platforma dvs., dar nu sunt de acord cu faptul ca multi isi exprima pareri la adapostul anonimatului si , din pacate, iau in deradere subiecte importante din viata comunitatii noastre, refuland de multe ori frustrari personale sau razbunari de natura politica sau administrativa.
Recunosc ca nu am aprofundat proiectul de buget pentru 2013, dar imi permit sa fac cateva comentarii.
Oricand vor fi dispute privind modul de alocare a resurselor. Dar, foarte important, este faptul ca majoritatea contribuabililor la bugetul municipiului sa se regaseasca si in modul de cheltuire a banilor.
O administratie responsabila este aceea care reuseste sa multumeasca cat mai multi dintre concitadinii nostri. Nu as accepta un compotament similar cu cel al unei familii de oameni inconstienti, care, cum au cativa bani, ii „toaca” pe lucruri nu de prima importanta pentru familie (in loc sa cumpere haine sau rechizite pentru copii cheltuiesc banii pe bautura).
In perioade de austeritate, trebuie sa avem mare grija cum cheltuim resursele(insuficiente sa multumim toata populatia).
Fondurile alocate CCM, pe care le considerati exagerate, cu siguranta pot fi luate in discutie, dar in aceasta dezbatere, sincer cred ca aveti o problema personala cu dl. Dorel Cosma. Poate ca sumele propuse sunt mari in comparatie cu cele propuse pentru repararea strazilor, dar nu putem sa reducem la zero alocatiile pentru manifestari culturale, fie ca sunt pentru romani, maghiari, germani sau tigani.
Nu ati comentat sumele pentru politia comunitara, care sunt de doua ori mai mari decat cele pentru CCM. Din pacate, datorita ambiguitatii privind atributiile Politiei locale si suprapunerii cu competente ale Politiei nationale, sunt alocatii bugetare foarte importante pentru acest domeniu fara impact pozitiv in comunitate.
Am citit propunerile d-lui Marius Balan privind alocare de bani pentru extinderea sistemului de supraveghere video. Sunt intru totul dfe acord cu aceasta propunere si propun sa o extindem si la toate punctele de colectarea gunoiului menajer.
Apoi, am vazut cateva propuneri de investitii pe care nu le vad oportune in aceasta perioada, cum ar fi fantanile arteziene. Suntem prea saraci pentru a cheltui bani pe fantani artezienie ( a caror functionare si intretinere ulterioara costa multi bani) precum si a „pusca” artificii la diverse sarbatori.
Cred ca trebuie sa ne comportam ca o familie responsabila, care nu cheltuieste mai mult decat are venituri.
In acest an trebuie sa indreptam alocatiile bugetare spre reabilitarea infrastructurii, in special a drumurilor, si spre proiecte pentru creare de locuri de munca. „Wonderland” poate fi un obiectiv de interes, dar fara partia de schi cu telescaun cu patru locuri(un teleschi e suficient). E prea scump pentru ceea ce Bistrita poate sustine.
Cu privire la curatenia din oras, am avut o discutie cu dl. Ovidiu Cretu, primarul municipiului, care mi-a comunicat ca inca nu sunt premisele unei activitati moderne in acest domeniu datorita faptului ca nu a putut organiza licitatia serviciului de colectare a deseurilor menajere si industriale pana cand nu este finalizata operarea rampei pentru deseuri de la Tarpiu. Intrucat rampa de la Tarpiu a fost oficial inaugurata, am spreranta ca problema curateniei din Bistrita va fi rezolvata, macar la nivelul oraselor Baia Mare sau Tg.Mures.
Sunt multe alte aspecte care ar trebui sa fie in atentia administratiei si a cetatenilor pe care nu le putem expune cu aceasta ocazie.
Pe de alta parte, sunt convins de bunele intentii ale d-lui primar al municipiului Ovidiu Cretu si il asigur de toata colaborarea, ca fost primar si ca cetatean al municipiului.
Mă miră faptul că dumneavoastră, ca fost primar, găsiţi utilă risipirea a 1,7 milioane de lei pe acţiuni de o zi fără nicio valoare artistică, fără niciun câştig pentru oraş. Nu vreţi să vă uitaţi pe numărul de participanţi la manifestări? Vă spun eu că, la târg, la Bârgău, sunt sâmbăta mai mulţi. Aceasta în condiţiile în care nimeni nu plăteşte bilet. dacă ar trebui să dea chiar şi 10 bani, nu ar veni nimeni. Dacă pe acesta dumneavoastră îl numiţi „management performant”…. Ştiţi ce am observat eu, ieri, la dezbatere? Găştile frământându-şi mâinile bucuroase că mai pun mâna pe nişte bani, clicile feseniste vorba lui Băsescu, comuniştii care se dau mari democraţi. Asta am observat! Şi mi s-a făcut greaţă.
Nimic despre Gloria ?
Nimic. Se va face totul cu „mâinile curate”, adică pe la spate, cu aranjamente, mimând interesul public, inventând a „n”-a nevoie de a „salva” cea mai mare gaură neagră a acestui oraş care concurează la locul întâi cu CCM-ul cosmesc. Mai bine le-ar da CCM autocarul ca să se ajute între ei ca nişte buni vecini.
iar de Gloria ce sa mai spun , daca se mai continua in acest fel , devine caz penal. e de citiva ani , dar acum va fi evident !!!
Era totul clar dupa ce am vazut ca s-a anuntat „dezbatere” si pe urma in sala era vorba de „prezentare”. Primaria a ratat o ocazie sa asculta de adevarat si sa indrepte, modifice macar partial bugetul.
Eu sper macar PER si PDL voteaza contra, chiar daca nu va avea nici un efect in final.
Corect ar fi fost ca primaria sa aiba propuneri diferite pe care CL putea vota.
Sa fi yesman sau sa fi blocant nu sint alternative constructive.
„Bulgiul anual” ar ajunge anul acesta la a 660-a editie. In anul 1353 orasul Bistrita a primit din partea regelui Ungariei, Lodovic de Anjou, dreptul de a ține târg anual de 15 zile, în luna august, denumit de locuitori “Bulgiul anual”. Tot atunci orașul a primit sigiliul propriu – un cap de struț încoronat și cu o potcoavă de aur în cioc, care simbolizează comertul. De atunci pana aproape in zilele noastre Bulgiul s-a tinut cu regularitate in a doua parte a lunii august, fiind cunoscut si ca „Targul de Sf. Mairia”. Ar fi o chestiune de vointa si nu de resurse financiare reluarea acestui targ care bine organizat cu implicarea camerei de comert, ar putea crea evenimente de ordin turistic, economic, inclusiv cultural. O promovare buna si din timp a evenimentului ar putea aduce un aflux de turisti la Bistrita ceea ce ar fi o gura de oxigen pentru hoteluri si pensiuni care mai tot timpul sunt goale.
se va vota acest buget , fiindca acest primar are majoritate. ceilalti din CL nu ar trebui sa-l ajute sa formeze aceasta majoritate , dar…………gustul ciolanului este asa de bun si dulce .