Duminică 31 iulie, de lăsata secului pentru postul Adormirii Maicii Domnului, IPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a slujit la Biserica ”Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” din comuna Șanț, cu prilejul resfințirii lăcașului de cult. Ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți.
La interior și exterior, lăcașul de cult a fost binecuvântat prin stropire cu apă sfinţită şi prin ungere cu Sfântul și Marele Mir, iar în piciorul Sfintei Mese au fost așezate moaște de mucenici.
În cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a rostit rugăciuni pentru pace, pentru sănătate și pentru încetarea secetei.
Pentru întreaga activitate pastorală și administrativă, IPS Andrei i-a ridicat la rangul de iconom stravrofor, cu dreptul de a purta crucea pectorală, pe preotul paroh Vasile Ureche și pe fostul paroh – preotul Ioan Grapini.
La poalele Munţilor Rodnei se află comuna Şanţ, prima din salba aşezărilor de pe Valea Someşului Mare, fiind în graniţă cu Moldova lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Toponimul aminteşte de locul unde se lua vama la intrarea sau ieşirea din Transilvania. De altfel, în 1776, Împăratul Iosif al II-lea donează puţinilor credincioşi originari din Rodna Veche stabiliţi aici, o biserică în care va sluji părintele Vasile Moisil. Actualul lăcaş de cult a fost ridicat între 1903-1906 prin purtarea de grijă a părintelui Pamfil Grapini, arhitect fiind Rudolf Adolf. Iconostasul poartă amprenta picturală a lui Octavian Şmigheleschi, iar sculptura catapetesmei aparţine lui Vogel Iosif. În perioada 2007-2020 au avut loc ample lucrări de consolidare şi restaurare ale edificiului prin strădania părintelui Ioan Grapini, continuate de actualul paroh, părintele Vasile Ureche, în urma cărora a fost repictată biserica în tehnica frescă de către echipa pictorului Damian Tuluc, s-a înlocuit pardoseala cu una de marmură, s-a introdus încălzirea centrală, s-a schimbat acoperişul şi s-a ridicat în apropiere un monument în cinstea eroilor din cele două războaie mondiale.
La slujbă au asistat și primarul Ioan Turc, deputatul Diana Morar, subprefectul Ioan Zăgrean, secretarul de stat în Ministerul Economiei Terente Ciui, deputatul Bogdan Ivan.
PS Benedict, la Sigmir
În aceeași zi, PS Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica ”Sfântul Ierarh Nicolae” din Sigmir, unde a binecuvântat și lucrările efectuate la casa parohială. Din sobor au făcut parte protopopul de Bistrița, părintele Alexandru Vidican, preotul paroh, părintele Daniel Dascălu, duhovnicul Mănăstirii Dobric, protosinghelul Siluan Fărcaș, fostul paroh al Sigmirului, părintele Simion Rad, secretarul de cabinet al ierarhului, arhidiaconul Iustin Pop și alți preoți invitați.
Preotul paroh, părintele Daniel Dascălu a fost hirotesit iconom stavrofor, iar fostul preot al comunității, pentru activitatea sacerdotală de peste 40 de ani, a fost distins cu Ordinul „Episcop Nicolae Ivan” pentru clerici.
Până în anul 1966, comunitatea creștinilor ortodocși din Sigmir s-a rugat într-o biserică de lemn, însă, ulterior, au cumpărat actuala biserică de la creștinii cultului luteran din sat, pe care o folosesc până astăzi.
Evenimentul a fost urmat de o după-masă de cântec, joc și voie bună, unde copiii s-au bucurat de un moment de animație cu personaje de poveste, iar adulții au fost încântați cu muzică ușoară și populară.
Și mâncarea a fost pe măsură, cei mai pasionați bucătari întrecându-și măiestria în bucate la concursul de gulaș.
Postul Adormirii Maicii Domnului
Luni 1 august începe postul Adormirii Maicii Domnului (Postul Sfintei Marii). Anul acesta sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului cade într-o zi de luni, deci postul se încheie în ajun, în 14 august.
Postul Adormirii Maicii Domnului este rânduit de Biserică spre aducerea aminte de virtuțile alese ale Sfintei Fecioare și de postul cu care ea însăși, după tradiție, s-a pregătit pentru trecerea la cele veșnice.
De sărbătoarea Schimbării la Față (6 august) este dezlegare la pește.
L-ați uitai pe Ștefoi, o „piesă” importantă din angrenajul PNL-ului. Imaginea dezastrului oferită de actuala conducere a acestui partid. Cred că niciodată nu a arătat mai rău decât acum, ăștia parcă sunt adunați de la second-hand. Inteligenta este proporțională cu aspectul fizic.
A expirat sfințirea și la biserica asta?
P-E-N-I-B-I-L
Pfai cum arată….jalnic….se îndreaptă spre un eșec răsunător….lipsesc din imagini Sigmirean și Calo, să fie trupa de cascadorii râsului completă…
ROMANIA EDUCATĂ ,o Românie „normalllă”.
Mai aveți răbdare oameni buni încă 2 ani că de ăștia nu mai auziți în vecii vecilor. Amin !
Biserica din Comuna Șanț a fost construită în perioada 1903-1906, sub slujirea preotului greco-catolic Pamfil Grapini. Piatra de temelie e fost pusă în 1903 de către protopopul de Năsăud Chiril Deac, iar lucrările au fost executate sub îndrumarea arhitecților Henyeriche Rudolf și Henyeriche Adolf. Biserica are formă de navă, cu turn mare la intrare și două laterale. Iconostasul este pictat de pictorul Octavian Smigelschi și sculptat de Vogel Iosif, din Sighișoara. Are clopote și un ceas cu cadran solar, în turnul mare. Biserica a fost sfințită în 29 iunie 1906 de către episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla dr. Ioan Szabo.
Situată la poalele Munților Rodnei, în jud. Bistrița Năsăud, localitatea Șanț, a fost atestată documentar din 1773 sub denumirea de Rodna Nouă. După Șematismul Eparhiei de Cluj-Gherla din 1947, parohia „Șanț I și II (Rodna Nouă), (Jud. Năsăud)” este „parohie veche, trecută la Sfânta Unire în 1700, organizată în 1773”, având biserica parohială „biserică de zid edificată între 1903-1906, renovată în 1924 și 1943, cu Hramul Înălțării Domnului nostru Isus Hristos”. Data la care este consemnată ultima vizitație canonică a Episcopului de atunci, actualul Fericit Iuliu Hossu, martir al Bisericii Catolice, este: 27 iulie 1920.
Același document menționează faptul că în 1947, localitatea Șanț avea 2104 credincioși greco-catolici, 30 romano-catolici, 10 ortodocși, 3 reformați luterani, 42 creștini de alte confesiuni 42 și 3 evrei. În parohie funcționau Asociația Generală a Românilor Uniți Greco-Catolici (AGRU) cu 70 de membri și Reuniunea Mariană cu 130 de membre. Parohia mai deținea o biserică veche de zid, edificată în 1845, despre care se spune că era „avariată prin trecerea frontului”. De asemenea, în parohie funcționa o școală primară confesională. Distinse personalități ale Bisericii Greco-Catolice s-au născut și au viețuit aici, între acestea: Grigore Moisil (1814-1891), preot și om de cultură, vicar foraneu al Rodnei și protopop al Năsăudului, apărător al drepturilor naționale ale românilor, întemeietor și apoi director al Gimnaziului din Năsăud.
Alt nume important legat de parohia Șanț este cel al preotului greco-catolic Pamfiliu Grapini (1855-1945), păstor al acestei parohii vreme de 60 de ani, ctitor al vechii biserici parohiale, corespondent la numeroase publicații ale vremii, traducător al marilor clasici germani, militant pentru cauza națională a românilor. Unul dintre cei cinci fii ai preotului Grapini a fost Enea Grapini, inginer arhitect, politician social-democrat, unul dintre membrii fondatori ai Consiliului Național Român Central, cu o contribuție la definitivarea Rezoluției Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
În 1948 în localitate era, cei drept, 10 ortodocși, veniți de slugă în satul care număra nu mai puțin de 2104 credincioși greco-catolici. Până în anul 1948, biserica a deţinut şi avere: pe lângă lăcaşul de cult şi cimitir, aceasta mai deţinea casa parohială, suprafeţe de teren arabil, pădure, păşune, fâneţe. După ce s-au luat drepturile bisericii greco-catolice, toată această avere a fost încredinţată unor instituţii. Bisericii Ortodoxe i-a fost încredinţată clădirea, dar numai în custodie, pentru că legea timpului interzicea înstrăinarea averii până la reîntoarcerea ei la proprietarul de drept. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă se întăbulează în cartea funciară cu toată averea Bisericii Greco-Catolice. Interesant că se întăbulează şi cu suprafaţa de pădure, deşi pădurea a fost naţionalizată, iar din 1948 nu se mai putea face nici o întăbulare.
În 1948, sub regimul comunist, biserica greco-catolică a fost scoasă din drepturi. Preotul Pop Gavril, ultimul preot greco-catolic al satului a fost închis, după care a stat ascuns timp de 24 de ani. Preotul Gavril Pop a stat ascuns într-o soba de teracota și a iesit in 1964 după grațierea deținuților politici. Fiica sa Lucica poate spune multe. Așa s-a făcut „revenirea” de care sunt atât de mândrii și astăzi urmașii torționarilor din 1948 și mancurții din strană.
Stai jos, nota 3.
Biserica din Sant nu este cumva o biserica greco catolica neretrocedata dupa confiscarea bisericilor din ’48??? Dupa arhitecturanu nu pare a fi ortodoxa. In anul 1947 in Sant au fost 2104 greco catolici si 10 ortodocsi. Au venit comunistii si de atunci n-au mai plecat.
Adică, ortodocșii de azi au scos moaștele vechi puse acolo în 1906, de episcopul unit al Gherlei, Dr. Ioan Sabo, cu ocazia sfințirii bisericii greco-catolice din Șanț, ctitorită de onorabilul Pr. Pamfiliu Grapini, și au pus în locul lor, altele… În alți termeni, am putea spune că au făcut o nelegiuire, o profanare. Au desigilat masa altarului fără nici un motiv…, decât acela, că să se facă pe deplin așa-ziși stăpâni peste o biserică furată încă din 1948!!!!