Profesorii nu sunt suficient de bine apărați în noua lege a educației, consideră deputatul PNL Diana Morar, secretarul Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților. În urma dezbaterilor pe care le-a organizat vara aceasta cu peste 200 de actori din sistem, parlamentarul a ajuns la concluzia că trebuie modificat textul legii în așa fel încât să nu ducă la anomalii.
”Consider că este necesar să intervenim pentru oferirea de garanții profesiei de cadru didactic pentru că, din punctul meu de vedere, nu sunt suficiente în proiectul noii Legi a învățământului preuniversitar. Există un element de neclaritate a legii pe care l-am sesizat și anume că unui profesor care face un abuz emoțional unui elev de la clasă i se poate desface contractul de muncă. Însă termenul de abuz emoțional nu este definit clar de către lege, ceea ce nu vine în avantajul profesiei, fiindcă o lege neclară, imprecisă, nu poate fi aplicată mai ales când privește sancțiunile. În forma actuală, textul legii nu este constituțional. Am discutat cu doamna Monica Anisie, președintele Comisiei de învățământ din Senat, cameră decizională pe Legile educației, pentru a vedea cum putem interveni pe text fiindcă, în forma actuală a legii, cadrele didactice nu au suficiente garanții pentru a-și apăra profesia. A mai existat încă o discuție legat de faptul că există sancțiuni pentru profesorii care dau meditații, nu doar fiscale, ci și profesionale. Și aici, din punct de vedere juridic, nu poți interveni într-un spațiu privat fără un mandat de percheziție ca să atești că acolo se fac medidații. Până la urmă, ține de conduita corectă și morală a fiecăruia de a-și declara veniturile pe care le realizează din diverse forme de practicarea profesiei”, a spus Diana Morar.
Legat de această situație, parlamentarului PNL i s-a dat ca exemplu o situație: un profesor care îi explică unui elev după ore ce nu a înțeles acesta la clasă, ar putea fi suspectat că face meditații.
”La modul în care este scrisă legea acum, poate fi calificată ca o abatere din partea profesorului pentru că există această interdicție expresă. În felul acesta, este descurajat cadrul didactic să explice în plus unui elev care poate nici nu își permite să ia medidații, dar profesorul are bunăvoință să îl ajute. Toate aceste chestiuni foarte sensibile trebuie foarte bine lucrate fiindcă, altfel, ne vom trezi cu anomalii pe lângă faptul că unele sunt neconstituționale”, a declarat deputatul PNL.
Aceste aspecte, dar șia ltele, au reieșit în urma dezbaterilor organizate de PNL Bistrița-Năsăud pe tema Legilor educației atât la Bistrița, cât și la Beclean, la care au participat peste 200 de cadre didactice, directori de școli, inspectori, asociații ale părinților și elevilor.
”Au fost multe puncte de vedere exprimate în cadrul acestor dezbateri, dar multe nelămuriri au fost clarificate chiar pe loc pentru că noi am dezbătut punctual proiectul de lege. Am stat cât a fost nevoie ca să clarificăm toate lucrurile. Au fost însă și amendamente și observații pe care le-am preluat și le-am susținut în week-endul trecut, la întâlnirea pe care am avut-o la Brașov cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la care a participat și conducerea Ministerului. A fost o întâlnire la care am fost prezenți parlamentarii PNL din comisiile de învățământ din Camera Deputaților și Senat, împreună cu reprezentanți ai comisiilor de învățământ ale PNL din fiecare județ. Au fost mai multe puncte comune pe care le-am susținut urmarea dezbaterilor și s-au reglat mai multe aspecte”, a spus Diana Morar.
Principalele modificări discutate la Brașov și agreate de conducerea Ministerului Educației sunt:
- Pentru bursele elevilor va fi alocată o sumă fiecărei instituții de învățământ
- Se va înlocui modalitatea de notare cu admis/respins propusă pentru disciplinele Desen, Muzică, Educație Fizică cu nesatisfăcător/satisfăcător/ bine/ foarte bine
- Pentru colegii, nu doar naționale pentru formarea claselor de excelență, se va organiza admitere după Evaluarea Națională pe care o vor susține toți elevii
- Proba de Limba și literatura română va fi una distinctă în cadrul examenului de Bacalaureat
- Proba E de la Bac va rămâne facultativă, dar se va acorda o calificare de nivel 4 pentru participanți
- Unitățile de învățământ de tip liceal își vor asuma filiera printr-o decizie a consiliului de administrație
- Palatele copiilor și cluburile elevilor vor trece din punct de vedere administrativ la consiliile județene, dar angajații își vor menține statutul de cadru didactic
- În termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a deciziei prin care se constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat, autorul tezei va avea obligația să restituie sumele de bani reprezentând contravaloarea serviciilor de școlarizare pentru programul de doctorat, în integralitate, pentru perioada finanțată și în cuantumul finanțat de la bugetul de stat.
- Introducerea în proiectul Legii învățământului preuniversitar a unor măsuri care privesc protejarea siguranței elevilor în unitățile de învățământ prin reglementarea interdicției ca în proximitatea școlii să existe agenți economici care desfășoară o activitate de natură să aducă atingere mediului educațional sănătos și instituirea unor măsuri pentru formarea şi consolidarea abilităţilor emoţionale cu rol de factori de protecţie în prevenirea consumului de droguri.
- Introducerea funcției de monitor școlar la nivelul fiecărei unități de învățământ pentru consolidarea relației directe școală-părinți în vederea reducerii abandonului școlar.
”Legat de procesul de integrare al elevilor cu CES, unii s-au arătat pro și alții contra, însă chiar domnul ministru Cîmpeanu ne-a dat exemplul unui elev cu CES din județul Iași care a luat 9,73 la Bacalaureat. A stat de vorbă cu el și abia a reușit să înțeleagă ce spune absolventul respectiv care s-a dovedit însă strălucitor în scris. Din ce s-a discutat a rezultat că elevii cu CES vor fi integrați în învățământul de masă dacă la nivelul acelei instituții există toate condițiile ca ei să își desfășoare activitatea, adică consilieri, profesori de sprijin, cadre didactice care să fie formate pentru educația copiilor cu CES, și pe de altă parte acele săli de tip respiro în care ei pot să se retragă dacă simt nevoia pe durata procesului de învățământ. Această discuție a rămas deschisă fiindcă este o problemă complexă fiind vorba de educația, instruirea și integrarea în societate a acestor elevi”, a spus deputatul PNL.
La solicitatea mai multor organizații, dezbaterile publice pe noile legi ale educației ar putea fi prelungite până la finalul lunii octombrie, însă, pentru ca ele să poată intra în vigoare începând din anul școlar viitor trebuie adoptate anul acesta așa încât în bugetul pe 2023 să fie prevăzute sumele de care este nevoie pentru a putea fi aplicate. Este pentru a doua oară când Ministerului Educației i se cere prelungirea termenului de dezbateri.
Nu-i nici o speranta de mai bine pentru învătământul românesc. Prima problemă majoră a proiectelor de lege privind educatia este aceea că procesul în sine de elaborare, e profund greșit, fiind făcut din birou, fără analize serioase, cu și de către un grup monocolor de autori care nu include specialiști în domeniul educației sau ai altor științe sociale, fără consultarea principalilor actori din sistem- cei care ar trebui să implementeze aceste legi.
Un prim aspect este cel al subfinantării învătământului. Potrivit proiectelor de lege, pe zona de educaţie preuniversitară, se prevede alocarea suplimentară de fonduri ar fi de 11 mld. de lei în 2023 şi astfel s-ar ajunge la 3,5-4% din PIB alocat educaţiei. Si asta cu toate ca din 2011 este în vigoare legea de a aloca 6% din PIB pentru educaţie. Anual, legea este însă fentată de guverne, prin diferite tertipuri juridice. În 2022, de exemplu, bugetul Ministerului Sănătăţii a fost de 32 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB, la jumătate faţă de cât ar fi trebuit să fie alocarea. Asadar, proiectul de lege nu prevede alocarea de 6% din PIB pentru educaţie nici în anul 2023. Ba mai mult, creşterea prevăzută pentru sistemul educaţional preuniversitar este de 11 mld. de lei anul viitor, dar din care 5 miliarde de lei vor merge către salariile profesorilor.
Nici in învătământul superior lucrurile nu stau mai bine, deoarece grosul bugetului unei universități este cheltuit pe salarii.
Profesorul Marian Preda, rectorul Universității din București, a declarat despre proiectul Legii învățământului superior că„Universitatea din București nu poate susține un proiect de lege care nu are o viziune privind promovarea învățământului de calitate și a cercetării fundamentale și perpetuează sistemul inechitabil de finanțare a universităților”:
„Au Medicina sau Politehnica de 2,6 ori mai mulți salariați decât UB? Bineînțeles că nu, nici pe departe. Apoi se va spune că dau banii pe cheltuieli pentru laboratoare; la noi, la UB, Biologia, Chimia, Fizica, Informatica, Geologia au enorm de multe laboratoare, cel puțin la fel de multe ca fiecare dintre cele două universități privilegiate de sistemul de finanțare. Universitățile de medicină nu au conduceri de instituții din domeniul educației, dar au un excelent lobby la nivel național și au reprezentanți de marcă în Parlament și în Guvern care le asigură susținerea. De exemplu, de anul trecut finanțarea rezidenților, care în mod normal sunt stagiari in spitale, unde petrec 90% din activitate, a intrat în bugetul educației și al universităților de medicină. Cum „plăcinta” bugetară a educației este comună, acest lucru a fost un mare avantaj pentru ei și un dezavantaj pentru ceilalți.”
Marian Preda mai spunea că o priorritate este cercetarea stiintifică din Universităti: „Nu putem să rămânem în mediocritate, fără universități în top 500 mondial iar pentru asta trebuie să finanțăm masiv cercetarea și, în special, cercetarea fundamentală. Și am mai solicitat un capitol distinct cu un angajament clar pentru sprijin public pentru internaționalizare, un domeniu extrem de important pentru noi.”
(vezi: https://www.cotidianul.ro/rectorul-universitatii-bucuresti-le-da-o-palma/)
Daca profesorii ar plati taxe pe meditatii cu cat apreciezi domnule ca ar putea creste bugetul pentru educatie?Nu va mai intereseaza nivelul de cunostinte acumulat de catre elevi si perspectivele pentru acestia in urma absolvirii scolilor unde cu onor asteptati sa treca cateva ore zilnic si vacantele iar aia 4 % din pib sa mearga in salatii si prime.
Mulțumim, doamna deputat, pentru răbdarea cu care ne-ați ascultat. La noi, profesorii, părea că nu se mai gândește nimeni.
Singurul scop al acelor proiecte de lege privind educația a fost și este spălarea plagiatorului retardat dănciucă! Proiecte de lege concepute pe genunchi, făcute de nonprofesioniști și fluturate în dezbateri aranjate, unde au fost invitați inși neconflictuali, cu capul plecat la bombeul bocancului dăncilezului!