Prima carte românească despre meteorologia din Ardeal, scrisă la Năsăud. Aici era şi o staţie meteo

Potrivit Arhivei Someşene, Artemiu Publiu Alexi s-a născut în Sângeorz Băi în 8 aprilie 1847 din părinţi plugari grăniceri. A urmat şcoala trivială în satul său pe când era director Iosif Georgiţă care avea pe lângă şcoală o grădină frumoasă în care învăţa pe şcolari pomicultura. Poate că de aici va fi inspirat şi lui Alexi dragostea pentru natură, căci s-a dedicat în urmă studiilor ştiinţelor naturale. Alexi a urmat apoi clasele I—III la liceul săsesc din Bistriţa, iar clasele IV—VIII la liceul din Blaj pe care îl termină în 1868, apoi a urmat studiile universitare la Viena (1868-69) şi la Graz, (1870-72), unde în septembrie 1874 şi-a luat doctoratul în ştiinţele naturale. În 1873 Alexi a fost numit de administraţia fondurilor şcolare grănicereşti năsăudene profesor la gimnaziu.

Noul profesor, înzestrat cu frumoase cunoştinţe moderne, ştia să atragă prin metoda şi atitudinea sa. El a început să doteze cabinetul de ştiinţe ale naturii al şcolii. În cursul anului şcolar 1873-74 s-au comandat colecţii de minerale şi cristale, dar s-a procurat şi un schelet uman. La cererea lui, patronatul gimnaziului, adică comitetul fondurilor şcolare grănicereşti, i-a pus la dispoziţie un teren pentru aranjarea unei grădini botanice în care s-au şi plantat 35 specii de plante din diferite familii.

În anul 1875-76, cabinetul de ştiinţe ale naturii s-a îmbogăţit cu o colecţie mineralogică (1033 bucăţi), dăruită de cavalerul de Manz de la Iacobeni (Bucovina), iar grădina botanică, în afară de mai multe specii de plante de munte, dăruite de botanistul Florian Porcius, s-a îmbogăţit cu  74 arbori şi arbuşti, procuraţi de Alexi din Viena. Asemenea s-a procurat multe animale împăiate.

La finele anului 1893/94 cabinetul de naturale avea colecţia de zoologie cu 19 tabele de perete şi 1516 animale; colecţia de botanică cu 8 tabele şi 2083 plante; colecţia de mineralogie şi geologie cu 27 tabele şi 1721 minerale şi roci; colecţia de fizică cu trei tabele şi 89 aparate; colecţia de chimie cu 46 aparate.

Staţie meteorologică la Năsăud

În anul 1883-84 Alexi a înfiinţat lângă gimnaziul năsăudean şi o staţie meteorologică. A început să facă observaţii regulate pe care le-a publicat mai întâi în frumoasa lui lucrare: «Însemnătatea meteorologiei, desvoltarea istorică şi foloasele ei. Resultatele observaţiunilor meteorologice făcute la observatorul meteorologic ataşat la gimnasiul superior gr. cat. românesc din Năsăud pe Lustru”. Lucrarea acesta o complectează apoi cu „Elementele meteorologiei. Instrumentele meteorologice şi instalarea lor. Îndrumări la facerea de observaţiuni şi calculări”. Amândouă aceste lucrări au format opera pe care autorul a numit-o “Compendiu de meteorologie”, apărută la Braşov, Tipografia Alecsi 1889. Aceasta este prima carte românească despre meteorologia din Ardeal. Observaţiile făcute de trei ori pe zi au fost trimise şi la Observatorul central de meteorologie şi magnetism terestru din Budapesta.

Alexi a însărcinat cu observaţiunile meteorologice zilnice pe un foarte iubit elev a lui, care era un fel de asistent şi custode al cabinetului de ştiinţe naturale de la gimnaziu. Se numea Liviu Marţian. După terminarea şcolii, el a fost administrator al pădurilor regale de la Odolo, apoi director în minister. A mai ocupat funcţii de inginer consilier silvic, apoi director general al pădurilor din Banat, Ardeal şi Crişana.