Peste 2500 de elevi de la școlile năsăudene, dar și de pe Ilve, Rebra sau din Zagra, au îmbrăcat costume populare și au defilat pe străzile Năsăudului la cea de-a 138-a ediție a Maialului elevilor năsăudeni.
Elevii s-au adunat în curtea Colegiului Național ”George Coșbuc” de unde a pornit parada pe străzile orașului. Au făcut un tur prin zona centrală și s-au adunat apoi în fața Primăriei Năsăud unde unii dintre ei au prezentat scurte momente artistice, fiind aplaudați de mulțimea care s-a adunat să-i admire.
”Sunt emoționată. Maialul este un eveniment important pentru noi, aceasta fiind a 138-a ediție. Avem în jur de 2500 de copii ai noștri, ai școlilor năsăudene, îmbrăcați în costume populare, dar și preșcolarii. De asemenea, avem invitați elevi de la Feldru, Salva, Romuli, Telciu, Rebra și Coșbuc pentru că acești elevi noi sperăm să fie în viitor tot ai noștri. Istoria acestei sărbători are legătură cu faptul că, la Năsăud, a funcționat a patra școală în limba română din Ardeal după cele din Brașov, Beiuș și Blaj. Dorința a fost încă de la începutul acestei sărbători de a reitera ceea ce s-a întâmplat la Marea Adunare Națională de pe Câmpia Libertății. Năsăudenii noștri s-au gândit încă de pe atunci să-și arate respectul față de portul nostru popular, ba chiar mult mai mult decât atât. Este vorba aici și de tradiție, și de iubire de țară, de neam, de zonă. Să nu uităm că aici, la Năsăud, a fost regimentul de graniță, să nu uităm cât de greu le-a fost înaintașilor noștri să-și păstreze limba, credința, propria lor identitate, dar au reușit”, a spus profesoara Steluța Vîju, directorul Colegiului Național ”George Coșbuc” Năsăud.
În opinia ei, faptul că au fost și duminică atât de mulți copii îmbrăcați în costume populare ”dovedește fără putere de tăgadă că părinții lor și-au dorit ca ai lor copii să știe de tradițiile noastre și de frumusețea costumului populară din zonă”.
Prof. Steluța Vîju a purtat chiar ea un costumul popular vechi pe care i l-a împrumutat o elevă.
Costume vechi și frumos asortate a purtat și directorul Liceului Silvic Transilvania Năsăud, profesorul Cristian Cosma, care a venit la Maial cu un grup de elevi toți remarcabil îmbrăcați în costume vechi, cu pieptare cu ciucuri, cloape cu pene de păun, iar fetele cu cămăși și zadii colorate, încălțate cu opinci.
Fain 👍
Știe cineva de unde aș putea cumpăra un clop cu pană de păun ?
Spun și eu : Erau niște chioșcuri cu articole de artizat pe str. Liviu Rebreanu acum sunt mutate în Piața Mică însă eu nu am văzut niciodată Clopuri cu Pană de Păun.
Incercati la Salva : ARTA SI TRADITII 🦚Sediu Nasaud nr. 11a, jud. Bistrita Nasaud/Localitatea Salva , nr 699B , NasaudTelefo0770 289 544
Sursa:
http://costumepopulare.ro/clop-cu-pana-de-paun-cu-doua-randuri-1-1
Mulțumesc R.
Vasi ști tu pe cineva care are de vândut un clop cu pană de pănă de păun ?
Foarte frumos astfel de manifestări ar trebui să avem și pe străzile Bistriței !
Pe care străzi din Bistrița că străzile principale sunt distruse iar clelalte 130 sunt fără astfalt ca la țară ?
Și la Bistrița copii ar trebui să fie cuprinși în astfel de manifestări sănătoase decât să fie lăsați să facă alte prosti și să se drogheze ca în evenimentele reprobabile recent petrecute la Big.
Clop pene păun la : Salva. Se fabrica la
‘Casa Costumului Popular – Virginia Linul’ încercați acolo; salva Năsăud. Poate au.
Mulțumesc R. voi încerca.
Conform definitiei , termenul de MAIAL înseamnă petrecere câmpenească tradițională dedicată primăverii cu jocuri și dansuri, organizată de obicei de către școlari, în luna mai, de unde vine si numele. In Transilvania sărbătoarea a apărut pe filieră germană, sub numele de MAIFEST, odată cu sașii stabiliți aici. De-a lungul timpului, sărbătoarea a fost preluată de români și chiar de maghiari. Astăzi sărbătoarea a pierdut în semnificație , rămânând, acolo unde mai este păstrată, o petrecere școlară sau chiar a întregii comunități, închinată primăverii și adesea este suprapusă cu serbarea de sfârșit de an școlar, fiind un bun prilej de dansuri și parade ale portului tradițional. Tradiția se mai păstrează în Râșnov, Orăștie, Brașov (Maialul Junilor). De asemenea, în judetul Bistrița- Năsăud se ține în fiecare an „Maialul Elevilor Năsăudeni”, ajuns acum la cea de-a 138-a ediție.
Reamintim că pe 14 mai in anul 2017 , „Maialul elevilor năsăudeni” a fost organizat simultan cu „Ziua Costumului Popular”, prilej cu care orașul Năsăud a intrat oficial în Cartea Recordurilor grație celor peste 10.000 de participanți îmbrăcați în port tradițional românesc. Astfel , au fost omologate 2 recorduri de către Guiness World Records si anume:
– Cel mai mare număr de oameni care poartă simultan portul tradițional românesc (9.643 persoane);
– Cel mai mare dans popular românesc, realizat în sincron (9.506 persoane).
(Vezi: https://timponline.ro/bistrita-nasaud-intrat-cartea-recordurilor-oameni-doua-performante/)
Gavrilă Pele Balint în costum de sărbătoare.
https://timponline.ro/gabi-balint-ziua-costumului/
Cinste pentru Gabi !
Respect !
Superb ce frumoși sunt !
De la Bistrița la Cluj :
https://www.youtube.com/watch?v=EoNnkRaeAEU
Fain cântec și pare destul de contemporan .
Dor de frumos
https://www.youtube.com/watch?v=-xItxWlgIZ8
Bade pălărie nouă :
https://www.youtube.com/watch?v=In-4Thhn2YY
Doar după ce am părăsit România, am început să caut etimologia unor cuvinte.
Ce e ăsta vîj? Suna ciudat!
Am găsit- om bătrân, moșneag.
Dar bătrân suna ciudat, pentru ca italienii spun vechi!
Moșneag -ce e asta? Suna ciudat, nu suna românesc!
Râmnic?
Zăpadă?
Măsline?
Poșetă?
Ciorapi?
Cioban?
Vecernie?
Pioșenie?
O groaza de cuvinte pe care le luam “pe bune” dintr-o data suna greșit, ciudat, exotic. Ne-românești.
Portocale? Ce naiba e asta?
Copac? Ce e asta? Se spune arbore.
Căciulă? Ce e asta? Din ce limba provine?
Sunt o groaza de cuvinte care îmi suna greșit in urechi, nu duna deloc românești!
Bine că nu sa băgat nici-un politicean în poză că strica toată sărbătoarea copiilor.
Vai în ce hal a ajuns Bistrița : Becleanul ne dă lecți la orice oră acum ne dă lecți și Năsăudul urmează se ne mai dea lecți și Sângeorz Băi și suntem de râsul la tot județu.
Frumos
Aş vrea să mai fiu din nou aşa tânără să particip la această sărbătoare.
Hainele bune de sărbătoare purtate cu mândrie într-o zi specială.
Splendid, O așa sărbătoare frumoasă se merită să se facă și pe străzile din Bistrița să mai scoatem copii de pe telefoane și televizoare să vadă că există și viață reală, să vadă că o ieșire în oraș nu înseamnă o ieșire la crâșmele de pe strada Liviu Rebreanu.