Ai teren degradat? Statul îți dă bani mulți să plantezi copaci și să întreții pădurea

Clima în județul Bistrița-Năsăud este modificată substanțial față de acum 30 de ani. Temperaturile medii anuale au crescut cu 2 grade, iar media anuală a precipitațiilor a scăzut cu 80 mm/UM, așa încât avem nevoie de păduri care pot fi plantate cu bani din PNRR.

”Ținând cont de schimbările climatice care sunt nu numai la noi, ci în toată lumea, prin PNRR sunt stabilite niște scheme de ajutor de stat pentru împădurirea unor terenuri agricole mai slab productive care nu își mai îndeplinesc condițiile agricole. Sunt scheme de reîmpădurire în fond forestier pentru suprafețe afectate de calamități naturale: doborâturi, rupturi, incendii, sunt scheme de ajutor de minimis pentru cei care doresc să înființeze mici pepiniere, pentru producători care doresc să își împădurească terenurile proprii și scheme de ajutor pentru cei care au o pepinieră și își dezvoltă afacerea. De asemenea, se are în vedere o schemă care se adresează în special UAT-urilor, primăriilor, privind împădurirea unor terenuri degradate, marea majoritate a terenurilor degradate fiind din categoria terenurilor agricole”, a spus Dan Pintea, consilier superior la Garda Forestieră Bistrița-Năsăud.

În prezent, este lansată deja schema de împădurire a terenurilor agricole.

”Județul nostru este împărțit. Jumătate, zona montană, are terenuri care nu sunt toate eligibile. Chiar dacă oamenii doresc să împădurească avem o problemă pe care nu am reușit să o rezolvăm între Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii privind includerea unor categorii de terenuri degradate în categoria unor pajiști de înaltă valoare naturală sau ecologică. Probabil în cursul acestui an se va rezolva și această problemă. Sunt foarte multe terenuri care nu mai pot fi folosite ca terenuri agricole, dar fiind incluse în categoria celor de înaltă valoare nu sunt incluse în schema de ajutor. Celelalte din zona de deal și câmpie majoritatea sunt eligibile, dar acolo oamenii preferă să le mențină ca și terenuri agricole”, a spus Suciu.

Schema vizează înființarea de trupuri de pădure care trebuie să aibă minim 0,5 ha ca și suprafață și perdele forestiere de protecție care au ca scop să protejeze ceva: căi de comunicații, o fermă, câmpul, etc, suprafaț minimă la perdele fiind de 0,1 ha. Beneficiarii pot fi UAT, comune, orașe, până la nivel de CJ, pot fi persoane juridice de for public, dar și structuri asociative ale acestora. Pot fi persoane fizice, PFA, II, IF, asociații, fundații, asocieri fără personalitate juridică.

”În sudul țării, pe UAT, fiindcă proprietatea e foarte fărâmițată, au reușit să își facă asemenea asocieri. Fiecare om vine cu suprafața lui în scop de a face o pădure, să poată aduna suprafețe mai mari, de 100, 200, 300 ha pentru a face o pădure. E mult mai rentabil și pentru beneficiar, și pentru cei care proiectează și duc mai departe proiectul să aibă suprafețe mai mari”, a adăugat el.

Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să facă dovada deținerii și utilizării terenului pe care va fi investiția.

”Nu trebuie să aibă terenul intabulat. Prin schema actuală de ajutor trebuie să facă dovada deținerii pe o perioadă de minim 20 de ani, perioadă de implementarea proiectelor de împăduriri. Nu sunt eligibili întreprinderile aflate în dificultate sau solicitanții împotriva cărora au fost emise decizii de recuperare a unor sume”, a mai spus Suciu.

Pentru trupuri de pădure condiția esențială este ca terenul respectiv să fie pretabil pentru pădure, ceea ce înseamnă să aibă suprafață minimă de 0,5 ha, să poată fi inclus într-o formulă de împădurire, aceasta fiindcă sunt terenuri care pot fi în arii protejate unde sunt restricții sau terenuri care nu pot avea o formulă de împădurire, gen terenuri acoperite de stâncării pe jumătate din suprafață, rupturi, alunecări, etc.

”Încă o condiție esențială este ca terenurile care se propun pentru împădurire trebuie să fie situate în zone expuse schimbărilor climatice. Ținând cont că schimbări climatice avem peste tot, și în județul nostru. Față de anii 90, clima în județul Bistrița-Năsăud este modificată substanțial. Temperaturile medii anuale au crescut cu 2 grade, iar media anuală a precipitațiilor a scăzut cu 80 mm pe unități de măsură. Nu pot fi eligibile terenuri în litigii sau terenuri grevate de sarcini, terenuri în programe naționale sau locale de amenajarea teritoriului ca fiind de interes public major. De la CJ trebuie obținut un document care să ateste acest lucru. De asemenea, nu sunt eligibile nici terenurile cu o valoare naturală ridicată, incluse în Măsura 8.1. Nu sunt eligibile culturile de pomi de Crăciun, înființarea de plantații cu specii repede crescătoare sau de plante energetice. Pentru acestea vor fi alte măsuri“, a mai menționat el.

Sprijinul financiar este destul de substanțial. Sunt plăți care se dau pentru întocmirea proiectului tehnic de împăduriri. Încep de undeva de la 1700 de euro/ha și cresc într-o medie ponderată. Sumele sunt destul de consistente. Pentru împrejmuirea terenului se dă iar o sumă importantă, în jur de 1450 de euro fără TVA la 100 de ml. Se calculează lungimea perimetrului și se alocă banii în funcție de ea.

”Pentru împădurirea efectivă, ținând cont de mediile de la noi din județ în zona de deal, între 300 și 800 de metri altitudine, în situația în care proiectantul și beneficiarul optează pentru împădurirea cu stejar în formula de bază, se ajunge până la 17.700 de euro/ha, bani care sunt pentru înființare, dar și pentru întreținerea în cei 5 sau 6 ani cât se fac lucrări de întreținere. Dacă optează pentru împădurirea cu specia de bază salcâm, atunci sumele alocate sunt în jur la 12.600 de euro pe hectar. Pe lângă sumele care se dau prin schemă, beneficiarul, dacă are terenul declarat la APIA în ultimele 12 luni, beneficiază de o subvenție de 190 de euro/ha/ an timp de 12 ani, iar pentru toate terenurile, indiferent dacă au fost sau nu declarate la APIA, se mai acordă o subvenție de 456 euro/ha/an timp de 20 de ani, prima de sechestrare carbon”, a explicat Suciu.

La ora actuală, în județ sunt 160 de amplasamente care au fost depuse de cetățenii care doresc să facă asemenea proiecte însumând un total de 287 de ha din care au fost acceptate 64 și respinse 42.

Cele respinse sunt aproape în totalitate cele care se suprapun peste categoria de pășuni de înaltă valoare. Chiar dacă au fenomene de degradare a solului, din păcate nu sunt eligibile pe această schemă de ajutor. Posibil pe viitor să se modifice Ghidul sau să apară o altă schemă pentru împădurirea terenurilor degradate, unde este posibil ca și cei care au amplasamentele respinse să poată fi eligibili.

Din toate amplasamentele depuse, au fost întocmite 6 proiecte din care unul este respins, 3 sunt aprobate și înaintate ministerului, iar unul depus în luna martie a.c. are semnat contractul de finanțare.

”Totul merge pe aplicația informatică, dar tot durează destul de mult. Am fost printre primii din țară care am reușit să ne punem de acord cu Agenția de Mediu și să nu ținem oamenii două, trei luni până obținem decizia etapei de încadrare. Acum am ajuns la 20 de zile. După ce e gata proiectul, în 20 de zile se poate depune în aplicație proiectul aprobat de Garda Forestieră”, a mai declarat Suciu.

Ținta asumată de România este să împădurească în 2023 suprafața de 25.000 de ha și 56.000 ha până în 2026.

În prezent, sunt aprobate la nivel național împăduriri pe 200 de ha pentru terenuri agricole și în jur de 500 de ha de terenuri din fond forestier pentru reîmpăduriri. Este puțin, dar toate programele au început greoi. Eu cred că vara aceasta se vor debloca lucrurile fiindcă, oricum, împădurire nu se poate face decât la toamnă, din1 5 septembrie – 30 octombrie și în luna martie apoi. Vara aceasta ar fi timp suficient să se facă proiecte astfel încât din toamnă să înceapă împădurirea.