Construit în stil mauro-bizantin, unic în Transilvania și rar în țară, Castelul Bethlen de la Arcalia arată spectaculos după ce s-au investit în restaurare 14 milioane de lei, bani europeni și fonduri ale Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Proiectul de reabilitare a beneficiat de o finanțare de 12 milioane de lei, prin Programul Operațional Regional. UBB a completat finanțarea, din fonduri proprii de 2 milioane de lei. Castelul va deservi anual peste 600 de studenți, masteranzi și doctoranzi. Spațiile de învățământ au fost extinse cu peste 840 de metri pătrați.
Stațiunea Științifică UBB – Arcalia include Castelul UBB – Arcalia, Parcul Dendrologic UBB – Arcalia și clădirile anexe pentru cazare, cantină și serviciile administrative.
În perioada următoare, UBB intenționează să reabiliteze celelalte clădiri, care, deși funcționale, nu se mai ridică la standardele actuale ale stațiunii științifice și ale nevoilor practicii studenților UBB, să dezvolte Parcul Dendrologic UBB-Arcalia și să doteze stațiunea științifică cu laboratoare de top în domeniul biologiei/ biotehnologiilor și științei/ingineriei mediului.
În final, Stațiunea Științifică UBB-Arcalia va face parte dintr-o rețea UBB – Grădina Botanică din Cluj-Napoca – Grădina Botanică din Jibou – Parcul Dendrologic UBB-Arcalia, rețea dedicată turismului academic și cercetării științifice asupra mediului și sustenabilității.
UBB are cea mai puternică prezență academică în județul Bistrița-Năsăud, cu aproape 1000 de studenți, cu 5 facultăți în extensiile din Bistrița și Năsăud și cu o stațiune științifică la Arcalia.
Arcalia este una dintre cele mai vechi localităţi ale judeţului Bistriţa-Năsăud, prima sa atestare documentară fiind consemnată în prima jumătate a secolului al XIV-lea.
În 1673 Arcalia a intrat în posesia familiei nobiliare Bánffy, iar în următoarele două secole a fost moștenită de către membrii familiei Bethlen. La începutul secolului al XIX-lea, grație contelui János Bethlen, domeniul de la Arcalia a fost supus unui proces de modernizare, aici amenajându-se unul dintre primele parcuri în stil englezesc din Transilvania. Tot acum se înființează o herghelie cu rase de cai dintre cele mai renumite. În jurul anilor 1880, Béla Bethlen, un descendent al familiei contelui János Bethlen, a reamenajat vechiul parc, transformându-l în parcul dendrologic existent și astăzi, cu o varietate de peste 150 de specii de arbori şi arbuşti. Același nobil a construit și castelul în stil mauro-bizantin, singurul de acest fel din Transilvania. Castelul şi anexele sale se află în partea estică a parcului, aşezate pe un ax de nord est-sud vest. Domeniul a fost naţionalizat în 1949 şi transformat în magazin sătesc, staţiune de maşini agricole, apoi în tabără pentru pionieri.
Din 1963, domeniul Arcalia a fost preluat de Universitatea Babeş-Bolyai. Timp de trei decenii, aici a funcţionat Centrul de Cercetări Biologice şi Geologice, constituind de asemenea o bază pentru practica de vară a studenţilor. În octombrie 1998, prin ordin al Ministerului Educației Naționale, la Arcalia s-a înființat Centrul Regional al Francofoniei, sub egida Universității Babeș-Bolyai.
În prezent, suprafaţa totală a proprietăţii este de 16,5 ha şi se compune dintr-un parc dendrologic şi din trei corpuri de clădiri:
- Castelul propriu-zis. Aici se află :
- sala de conferinţe (80 m²), ce poate adăposti cca 70 de participanţi,
- sala de seminar (40 m²), pentru 20-25 persoane,
- sala de lectură (40 m²),
- biblioteca francofoniei (25 m²).
- Dormitoarele, amplasate pe locul fostei biblioteci şi a anexelor, sunt amenajate pentru găzduirea în principal a studenţilor şi sunt dotate cu mobilier nou. Au o capacitate de 70 persoane, în paturi suprapuse, sau 40 de persoane în paturi simple (în funcţie de opţiunea grupului).
- Cantina şi anexele oferă posibilitatea preparării şi servirii unui dejun complet, precum şi organizarea , în chioşcul nou construit, a unui picnic de tip rustic.
Activităţi ce pot fi desfăşurate:
- găzduirea de simpozioane ştiinţifice, conferinţe, seminarii, cursuri de vară;
- găzduirea studenţilor şi a personalului didactic pentru efectuarea practicii de specialitate;
- acţiuni instructiv-educative destinate studenţilor şi elevilor;
- activităţi expoziţionale şi tabere de creaţie;
- petrecerea sfârşitului de săptămână sau „retragerea” pentru redactarea unor lucrări ştiinţifice, etc.
Castelul s-a renovat si arata bine. Nu stiu insa cat va tine! (Desigur ma refer la materiale si la tehnologiile utilizate.) Sugerez ca UBB Cluj N. sa repare cu prioritate gardurile de imprejmuire. Cheltuielile necesare puteau (cred) sa fie cuprinse in acele fonduri atrase de la UE iar daca nu s-au putut cuprinde ori s-a uitat pur si simplu , se poate face de acum. (Din articol nu rezulta ca s-ar fi atras fonduri europene intrucat din cele 14 milioane cheltuite 12 milioane au fost obtinute prin programul operational regional iar 2 milioane au fost aport propriu al universitatii , cel putin asa am inteles eu.) Apoi in fiecare an ar trebui refacut fondul de arbori pretiosi care exista odata. Din cele peste 150 de specii aduse de grof (Bela Bethlen) cred ca in parc se regasesc acum un numar mult mai mic . Batraneta arborilor , vanturile , vremurile , au vaduvit parcul de multe specii valoroase.Astept sa se trateze molizii de pe Aleea Brazilor , inainte de a se usca toti. Astept de asemeni sa se refaca Gradina Japoneza la standardele de azi (asa cum se procedeaza cu acele cladiri conexe castelului. Astept sa vad din nou campuri de lalele multicolore si de alte minunate flori.Un milion de lei , anual , nu ar fi prea mult pentru cea mai prestigioasa universitate din tara. Si nu in ultimul rand , ma astept sa se faca la Bistrita si o sectie pentru biotehnologii , daca tot vor fi laboratoare atat de dotate. Apoi pentru experimente si cercetari , UBB ar putea prelua (poate , cu voia unor domni de bine ! , ing. Bilegan si Clubul „Leilor”) domeniul cu perii seculari de sub Dealul Cocosului . Astept cu nerabdare primele grupe de studenti care in toamna vor putea gusta mere din gradina mea intrucat sunt multe gauri prin gardul parcului dinspre partea sud vestica si pot ajunge la „fructul interzis” cu voia sau fara voia mea…
Programul Operational Regional este finantat din fonduri europene. Daca ati fi citit macar unul din panourile care sunt puse pe toate drumurile judetene, pe toate scolile, strazile din oras, biserici, institutii de cultura si multe alte investitii publice v-ati fi edificat si singur. Toate investitiile autoritatilor publice locale sunt finantate din Fonduri Europene prin Programul Operational Regional.
Perfect spus draga. Leo. Esti un cunoscator al locului si ai descris in amanunte situatia. Felicitari tie!
Multumesc pentru aprecieri , d-le Balan. La unii nu le place descrierea desi o „zicere” din batrani spune cam asa: „gardurile bune fac vecinii buni…” Pentru d-l Alex : Lecturile mele , in general , nu cuprind programe de niciun fel. Altfel , gresalele noastre (daca ne rugam din suflet) pot fi iertate de Dumnezeu. Asadar imi cer scuze pentru nestiinta mea in legatura cu fondurile europene si programul operational regional pe care continuu sa-l scriu cu caractere mici. Sper ca nu ma certati si pentru asta. O sa tin minte informatia D-vs.
Daca nu e și fudul, prostul nu e prost destul.
O zi buna stimate LEO !
Pe când vreo reuniune de partid ori vro agapă tovărășească acolo ? Că ar da bine la imaginea – lipsă mare – a mai multor grupări de interese , zise partide ?
nu confunda UBBul cu Consiliul Județean!