O companie din județul Cluj vrea să construiască în județul nostru un parc agro fotovoltaic, mai precis să utilizeze aceeași suprafață de teren pentru producția de energie solară, cât și pentru agricultură. Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud a demarat procedura de evaluare a impactului asupra mediului.
Până în data de 28 ianuarie a.c., publicul interesat poate depune comentarii și observații la proiectul deciziei de încadrare.
Parcul agro fotovoltaic ar urma să fie construit în extravilanul comunei Lechința, cererea de autorizare fiind depusă de o companie din Cluj-Napoca, Sun Vel Co SRL, înființată în 2023 și deținută de Reka Timea Bulzși Diana Ancuța Mureșan.
Aceasta a concesionat, până în anul 2057, un teren de 20 ha de la Parohia Reformată Țigău pe care ar urma să amplaseze 32.160 panouri, cu o capacitate de 15 MW.
Sistemul presupune combinarea culturilor agricole cu panouri fotovoltaice, instalate cu suficientă înălțime deasupra culturilor și care permit: plantarea fructelor și legumelor, accesul luminii în unele momente ale zilei și umbră la orele în care soarele arde puternic. Experiența fermierilor care au testat agrovoltaicele arată că microclimatul oferit de parcul fotovoltaic poate fi deosebit de avantajos pentru unele culturi. Nu în ultimul rând, utilizarea duală crește randamentul financiar și extinde sursele de venituri ale proprietarului parcului fotovoltaic.
Panourile fotovoltaice permit producția de energie curată, regenerabilă, fiind un tip de centrală ce poate fi aplicat la scară largă, fără a produce gaze de seră sau reziduuri periculoase pentru populație și mediu. Un dezavantaj major al parcurilor fotovoltaice este spațiul extins pe care îl ocupă pentru o perioadă îndelungată, de 25-30 de ani.
De-a lungul timpului s-a încercat compensarea acestui inconvenient, prin asocierea de activități conexe, care să permită o dublă valorificare a spațiului. Multiple metode de utilizare duală au fost implementate și testate la scară mică, iar studiile observaționale au arătat că parcurile fotovoltaice pot fi exploatate în continuare ca și terenuri cu destinație agricolă.
Prin simpla ajustare a dimensiunilor structurii de susținere, se pot crea condiții specifice favorabile cultivării de fructe, flori, legume sau creșterii animalelor.
👍🏻
Sa fim seriosi.Totul este propaganda privind cultivarea cu limba scoasa a fiecarui centimetru de pamant, insa intre timp sunt scoase din circuitul agricol cele mai bune pamanturi din BARAGAN de jur imprejurul Bucurestiului si marilor orase. De atatea cartiere rezidentiale de fite se omoara agricultura din jurul oraselor.Numai la iesirea din Bistrita cele mai bune campuri sunt ocupate de tot felul de constructii si depozite aparute ca din furca.
Cine credeti voi ca vor capali fructele si legumele printre PANOURI cu ochii -n lacrimi cand vor privi la reflexia solara de pe sticla panourilor.
De jur imprejur sunt zeci de hectare parloaga pe toate dealurile pana la Lechinta.Este o moda furibunda a instalarii panourilor care in zonele de munte neelectrificate sunt bune, insa viitorul este pe mini centralele nucleare subterane asa cum vreau sa instaleze americanii la noi cateva bucati.
Totul este propaganda pentru neinitiati.Vor plange romanii cat de curand dupa pierderea iremediabila a acestor avantaje care erau o sursa sigura impotriva crizei alimentare care vine cu siguranta nu peste mult timp.
Evident , in spatele celor doua doamne onorabile se gasesc oameni cu multi bani care doresc sa faca si mai multi si mai cred ca este implicat si „politicul”. Nu cred ca impactul asupra mediului este un mare impediment in implementarea proiectului. Dupa parerea mea vor exista ceva probleme tehnice privind evacuarea acestei puteri imense in retelele distribuitorului de energie si probabil vor trebui montate transformatoare de putere mai mare in Statia 110/20 kV Lechinta , pe cheltuiala Operatorului de Distributie dar mai ales vor exista mult mai multe probleme privind cresterea tensiunii si circulatia acestei puteri in retelele de distributie , pierderile inregistrate de operatorul de distributie fiind semnificative si nu prea cred ca acestea pot fi asumate cu mare usurinta numai pentru ca o firma sa faca bani pe spinarea micilor consumatori. Exista mari lacune in legislatia romaneasca. Daca acum se vorbeste ca in viitorul apropiat se vor aproba , pentru persoane particulare , numai puteri instalate in zona consumului propriu (daca consumul maxim pe gospodarie este de 3 kW , vei putea monta panouri cam in jurul aceleiasi puteri) datorita suprasolicitarii reteleor existente , zic eu ca prin similitudine ar trebui ca respectiva firma sa primeasca aprobare de la Operatorul de Distributie numai daca consuma in zona cam aceiasi putere. (Asadar sa-si faca fabrici si uzine!) Asa ar fi cinstit si corect pentru ca cei multi platesc energia mai scump prin acele certificate verzi pe care fiecare le sesizeaza in cadrul facturii de energie iar cei care produc se bucura de acestea si incurca teribil pe cei care gestioneaza retelele de distributie. Ar fi bine pentru opinia publica sa stie ce crede si ce „bucurii” il asteapta pe Operatorul de Distributie din zona. Nu mai trebuie ca pe lacune de legislatie unii sa castige iar statul impreuna cu cetatenii sa piarda mereu.
O firma înființată în 2022 cu 200 de lei capital social, 0 angajați, 0 cifra de afaceri o să facă o investiție de 12 milioane de Euro la Lechința. Foarte, foarte mișto! O să producă energie și o să facă și agricultură pe aceeași suprafață. Pe deasupra fotovoltaicelor vor zbura turmele de porci. Pe lângă gard straturi de lavandă cu băncuțe pentru poze Instagramabile.
Tocmai a anunțat ieri Ministerul Energiei că dă bani doritorilor în ordinea primul venit, primul servit fara nici un concurs. S-a lamurit și cu investitorul. Rămâne să mai aflăm ale cui din Bistrița sunt doamnele de la Cluj.
Nu cred că e neapărat rău că firma e înființată recent. Putem pleca de la premisa că există firme cu profituri mari care vor să lucreze și în alt domeniu, iar pt asta înființează o firmă nouă?
În al doilea rând în zonele secetoase (și știm că zona de „câmpie” a județului e destul de secetoasă) este indicată agricultura la „umbră”.
În rest întrebările vor primi răspunsuri sau nu, odată cu trecerea timpului. Cel mai probabil banii sunt privați (spălați sau nu! 😜) și vor fi cheltuiți cu răspundere nu ca și în cazul tractorașului de zăpadă de 25.000 de coco de la sala nouă!
@donQ „investițiile” astea se fac pe subvenții babane aprobate la cine trebuie. Dacă calculezi rentabilitatea unor astfel de panouri nu prea iese profitul în lipsa subvențiilor. Acolo e cheia. Dar, hei, vrem mai mult „capitalism” și o „piață liberă”.
@Andrei: am presupus că sunt bani privați pt că majoritatea „fermelor” fotovoltaice sunt realizate din bani privați cu sau fără ajutor european.
Dar da, poți avea dreptate pt că sunt multe firme care au obținut subvenții de la stat, de regulă pt o putere instalată mult mai mică.
Povestind de rentabilitate nu ai dreptate, de regulă o astfel de investiție (fără subvenții) se amortizează între 5 și 10 ani, iar timpul se scurtează odată cu creșterea puterii. Mai mult, investiția este mai redusă per KW/MW cu cât puterea este mai mare. Bine’nțeles că pot fi și factori ce influențează profitul în afară de cei geografici, pt că se face și agricultură, suporții panourilor sunt mai înalți, iar rândurile sunt mai rare.
Se pare că suntem doi care postăm ,, Andrei,, Așa că eu voi fi ,, Andrei 2,, Degeaba aș posta cu nume, prenume! Nu sunt persoană publică sau o persoană foarte cunoscută! Și ca să fie mai clar, mă,,semnez,, Felicitări primarului Turc și domnului Bălan Marius! Am deja o,, colecție,, de voturi negative! Levente Pușcaș,te rog să nu te superi! Nu o fac din răutate, doar să demonstrez că te pot surclasa, fără drept de apel!
200 hectare cu panouri solare asigura consumul la tot județul
Cum vă pricepeți voi la orice! 15MW înseamnă 15000kW, iar consumul unei familii obișnuite este undeva între 1 și 2kW, mai mult spre 2. Asta înseamnă, dacă calculăm și pierderile, că cei 15000kW sunt suficienți pt 7-8000 familii.
Doar că în județ mai avem și mari consumatori: Comelf, Leoni, Teraplast, … Ăstora nu le ajung nici pe-o „măsea” 15MW!!!
Tare…asa se iau subventii si de la APIA si de la energie.