Miercuri 24 ianuarie, cu ocazia împlinirii a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române (Mica Unire), în Bistrița, la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piața Unirii, va avea loc o ceremonie publică organizată de autoritățile locale.
Începând cu ora 12.00, în Piața Unirii este programată o ceremonie militară și religioasă care va cuprinde acordarea onorului militar, intonarea Imnului Național al României, oficierea serviciului religios, alocuțiuni, depunerea unei coroane de flori și defilarea gărzii de onoare.
Evenimentul se va încheia cu tradiționala Horă a Unirii.
În 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar în acelaşi an la 24 ianuarie şi al Țării Româneşti, realizându-se astfel Unirea Principatelor Române. În 24 ianuarie 2024 se împlinesc 165 de ani de la Mica Unire, important moment istoric care a reprezentat primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional român unitar.
24 ianuarie este sărbătoare legală, zi liberă nelucrătoare.
În ziua de 24 ianuarie, în toate bisericile se oficiază slujbe de Te Deum, la final fiind trase clopotele timp de un minut. ”Aniversarea Unirii Principatelor Române şi comemorarea făuritorilor acesteia constituie un act solemn care are menirea să menţină aprinsă candela unităţii şi demnităţii noastre naţionale”, transmite Patriarhia.
Propun ca tradiționala horă să aibă loc pe centură, când ies transportatorii la protest, ca să nu blocheze mai multe străzi aiurea.
Politrucii pot să rămână pe centură și după eveniment.Centuristi care se cred centurioni.
Cuza n-are nici o treaba cu Piata Unirii si cu Transilvania. Comunisti tot comunisti au ramas.
Din punct de vedere istoric, marele savant Nicolae Iorga în cartea sa intitulată „Neamul românesc in Ardeal si Tara Ungurească la 1906”, spunea următoarele: „Pe la 1870 romanii n-aveau deloc „inteligenţa” in Bistrita şi credincioşii se închinau la bisericuta de lemn din capatul târgului. Dar, necontenit a crescut apoi bogaţia, însemnatatea, numarul suburbienilor din Maierişte şi din Stupini, cari traiesc din lucrul câmpului si din pomărit, al celor din „Hrube” unde cărămidarii gătesc cel mai bun material de clădire din Podeni, unde din iobagi (căci aceasta înseamna „podeni”, podani) s-au ales zidari neantrecuţi. Bisericuţa a fost strămutată în satul de luptă cu saşii al Lechinţei, iar în loc s-a căpătat de la catolici biserica de astăzi unde slujeste un PROTOPOP UNIT”. Este vorba de Biserica greco-catolica din piata Unirii din Bistrita, cunoscuta si sub numele de “Biserica de la Coroana”. Reamintim ca in 1893 biserica (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului. Dupa cumparare, au fost efectuate ample lucrari de reabilitare interioara si de adaptare la nevoile cultului greco-catolic. De asemenea, porticul vestic a fost refacut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică.
În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi lăcaşul de cult impreună cu toate bunurile sale au fost preluate de către ortodocşi.
Motto:
„Îi plâng pe proști și proștii mă înving.”
(Ana Blandiana- Eclipsă)
La Bistrita un exemplu de prostie se găseste în Piata Unirii, unde încă din 2012, fostul primar Ovidiu Cretu a mutat bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din fața sediului Inspectoratului de Poliție Județean (IJP), fără să stie că numele pietei se trage de la Marea Unire din 1918 si nu are nimic in comun cu „Mica Unire”. Dar, după mintea cea proastă a lui Cretu, Unire să fie, nu conteaza dacă-i Mare sau Mică. Bustul a fost comandat de IJP pentru că Alexandru Ioan a pus bazele Poliţiei moderne în România si a fost dezvelit initial în anul 2004 în fata sediului Politiei, aducând în plus o nota de vizibilitate asupra clădirii care seamănă mai mult cu un bloc de garsoniere din perioada comunistă.
Piata Unirii din Bistrita este locul care are cele mai profunde legaturi cu Marea Unire de la 1 Decembrie, 1918. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romanească din partea Comitatului Bistrita-Năsăud participantă la Marea Adunare Nationala convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad, dupa ce “Credentionalele” fuseseră sfintite in Biserica Romana Unita din Bistrita.
De aceea, bustul lui Cuza din Piata Unirii trebuie sa fie mutat înapoi la IJP, unde se mai află încă soclul de marmură de pe care a fost dislocat în 2012 de către fostul primar Ovidiu Cretu, iar in locul lui din Piata Unirii sa fie ridicat un monument evocator al Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 .
Acest „Monument al Unirii” ar putea fi realizat sub in forma de obelisc având înăltimea totală (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm . Obeliscul propriuzis de la soclu până în vârf ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar împreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri).
Pe trei dintre laturile obeliscului s-ar putea amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latura ar putea fi trecute numele delegatilor din Comitatul Bistrita-Nasaud participanti la Marea Adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, dând astfel o personalizare locală Monumentului Unirii.
De asemenea, pe soclul monumentului s-ar putea monta un basorelief din bronz executat după imaginea fotografică a Marii Adunari de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea .
Ar fi cazul ca primarul Ioan Turc care a început bine mandatu său cu inlăturarea strutilor si merelor de plastic de pe străzile orasului să continue corectarea tuturor aberatiilor din perioada administratiei Cretu, care au adus orasului Bistrita „faima” nefericită de Caracalul Ardealului.
(Vezi: http://www.catavencii.ro/bistrita-orasul-unde-s-a-rasturnat-carul-cu-peisagisti-tembeli/)
Și asa se face,ca nici o autoritate publica” nu a observat „ca de ani de zile ,bustul Cardinalului Iuliu Hossu,zace sub poarta muzeului,lângă camaruta portarului! Poate s-o indura cineva sa dea un ordin ,sa fie așezat în loc de cinste undeva în centrul orașului!