În Bistrița-Năsăud, a crescut cu 1200 numărul bolnavilor noi de cancer, cel mai probabil depistate în urma campaniilor gratuite de screening pentru cancerul de col uterin și mamar. În județ avem 7500 de pacienți care suferă de această boală, iar mulți sunt obligați să bată drumurile până la Cluj și Mureș ca să se trateze.
”Am făcut o analiză pe ultimii cinci ani a numărului de cazuri noi. Inițial au fost 900 de cazuri noi, au crescut la 1000, 1057 în 2022, în timp ce în 2023 am avut circa 1200 de cazuri. La noi în județ s-a făcut acel screening de cancer de col, combinat cu acele caravane pentru depistarea cancerului de sân, și credem că acesta este motivul pentru care avem în județ atât de multe cazuri. Acest lucru nu e neapărat foarte rău pentru că screening-ul detectează în primul rând cazurile în faze incipiente, care sunt tratabile. În momentul acesta, făcând și bilanțul anului 2023, ar fi în evidență în jur de 7500 de pacienți cu boală canceroasă”, a declarat medicul Anca Andrițoiu, directorul Direcției de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud.
Cifrele sunt însă relative întrucât țara noastră nu are o bază de date cu toți bolnavii de cancer. Se tot lucrează de ceva vreme la Registrul unic național de cancer, unde vor apărea toate persoanele active, toate persoanele în tratament, însă nu se știe când se va da în folosință baza de date.
”Noi am încercat de-a lungul timpului să îi scoatem din evidență pe cei care au decedat, doar că nu avem toate informațiile, așa încât ar fi necesară o suprapunere între bazele de date ale noastre cu cele ale Evidenței Populației, dar sperăm să avem această situație când vom avea Registrul Național de Cancer”, a completat dr. Andrițoiu.
Ce se știe este că anual, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, fac tratament prin Programul Național de Oncologie în jur de 1200 -1300 de pacienți. Despre ceilalți cuprinși în programul finanțat de Ministerul Sănătății nu sunt prea multe informații fiindcă fondurile se alocă fiecărui județ în parte.
”Avem între 35-40 de copii care nu se tratează la Bistrița fiindcă noi nu avem oncopediatrie, ei merg la Cluj. Avem și pacienți care merg în celelalte centre universitare, la Cluj, la Mureș, inclusiv cei care fac radioterapie. Sunt și cei care primesc tratament prin Programul Național de Oncologie, doar că nu avem datele fiindcă banii sunt alocați în județele unde fac tratament. Sunt multe persoane care merg direct în centrele universitare fie pentru medici, fie pentru că ele consideră că acolo sunt mai bine tratate. Acolo se pune diagnosticul și se stabilește tratamentul. Mai ales cei care au nevoie de radioterapie merg direct acolo și tot acolo fac și tratamentele”, a mai spus dr. Andrițoiu.
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița sunt 40 de paturi la Secția de ocologie, dintre care 5 sunt de paleație. Raportat la numărul mare de bolnavi de cancer, numărul de paturi pare, la prima vedere, insuficient.
Cu toate acestea, bazându-se pe o prevedere din ordinul care reglementează programele de sănătate unde scrie că doar atunci când este depășită capacitatea spitalelor publice pot intra în program și cele private, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bistrița-Năsăud se preface că nu vede că un număr mare de pacienți oncologici ia drumul Clujului și Mureșului pentru tratament, pacienți care sunt obligați să cheltuiască alți bani cu deplasarea sau cazarea în alt oraș.
”Este o prevedere în care spune că doar atunci când este depășită capacitatea publicului atunci intră privatul, iar Casa de Asigurări a discutat cu Spitalul Județean și se pare că ei se descurcă, deci nu ar avea nevoie de alte paturi pentru internare”, a mai explicat dr. Andrițoiu decizia CJAS de a nu include în Programul Național de Oncologie o unitate medicală privată, deși în marile centre universitare sunt câte două-trei.
Decizia CJAS nu se bazează așadar pe cifre din moment ce Registrul Unic Național de Cancer nu este funcțional, ci pe discuții și pe ”se pare că”. Așa se face că Sanovil poate veni în sprijinul bolnavilor de cancer doar cu 6 paturi în ambulator cărora li se pot face consultații și elibera rețete.
Aceasta deși Institutul Oncologic de la Cluj este sufocat de pacienți din toată Transilvania, la Bistrița fiind mai facil accesul din Maramureș și o parte a județului Suceava, dovadă fiind numărul mare de femei care aduc pe lume copii în orașul nostru.
Anual, pe data de 4 februarie, este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului cu scopul de implica un număr cât mai mare de persoane care să vorbească despre cancer. Obiectivul este reducerea numărului de decese care pot fi prevenite în fiecare an prin creşterea nivelului de conştientizare şi de informare cu privire la această afecţiune. Cancerului îi sunt atribuite 1 din 4 decese la nivelul Europei şi este a doua cauză de moarte prematură, 1,9 milioane de decese provocate în anul 2018, şi un număr estimat de 3,45 milioane de pacienţi noi (excluzând cancerul de piele, altul decat melanomul malign).
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer va marca în data de 5 februarie Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. Acțiunea are rolul de a pune pe agenda publică problematica oncologiei românești, cu toate componentele sale: screening populațional pentru o diagnosticare precoce, investigații genetice și moleculare pentru acces la terapii țintite, creșterea calității vieții pacienților cu cancer, soluții pentru eliminarea discontinuității tratamentelor, monitorizare și programe de reabilitare.
Toate aceste semnale de alarmă sunt trase în contextul lipsei implementării Legii 293/2022 – Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului.
Da, aveți dreptate. O exprimare nefericită care îmi aparține. Am corectat cu ”în urma”. ”Datorită” acestor campanii, în schimb, mulți au depistat la timp că au boala, cu șanse mai mari de vindecare.
n timpul pandemiei oamenii au fost arestați la domiciliu!
Nu s-au dus la medic, la consultații, la screening, la control, nu au făcut mișcare,
Acum se văd rezultatele politicii greșite din 2020-2021, boli , tipărire de bani, împrumuturi. , deficite, inflatie, criza economică, criza energetică , războaie,
Cura împotriva COVID 19 a fost mai rea decât boala însăși.
Deci, eu cred că oamenii sunt bolnavi, pentru ca nu au fost la medic in perioada pandemiei și rezultatele se văd acum.
Parcă locuiți în zona scandinavă. Ne puteți spune dacă Suedia a avut vreo zi de lockdown? Dacă elevii și studenții lor au făcut ”școală la distanță”? Pentru că dacă ei nu au făcut și încă sunt bine mersi, înseamnă că noi am făcut complet degeaba.
Vaccinul a fost “ sigur și eficient”, “ știință pură”, în opinia dumneavoastră cura a fost greșită!
Mergând pe aceeași logica bolnavii sunt numai din rândurile celor care nu au mers la medic și în nici un caz din rândurile celor care au mers și s-au vaccinat(nu numai acolo).
Nici dumneavoastră nu aveți dubii ca vaccinul a fost eficient și nici nu aveți cunoștiință ca o mare parte a lumii medicale de specialitate îl consideră principalul vinovat!
Domnule Andrei,poate va dați și numele adevărat! Se pare ca citiți mult….E bine! Nu as dori sa polemizez cu dumneavoastră pe tema profilaxiei sau a prevenției în medicina! E un subiect prea vast și nu merita minimalizat la niște comentarii!Va doresc o seara plăcută!MNPop
Vroiam o altă confirmare legat de ce a făcut, sau mai bine zis, nu a făcut Suedia pe timpul pandemiei. De asta nu e comod să vorbim despre Suedia pentru că scoate la lumină că aproape tot ce am făcut noi a fost greșit. Sigur, unii au caracterul moral să-și facă mea culpa, alții nu.
@Pop Marius Nicolae
Andrei e numele meu adevărat. Poate ar fi bine să vă concentrați pe mesaj și nu pe mesager. Ceea ce probabil încercați să faceți în psihologie se mai numește atacarea mesagerului și nu a mesajului sau asasinarea caracterului.
Cuvintele sunt extrem de importante, pentru că pot da așteptări sau speranțe false. Ramura medicinei se face foarte des vinovată de folosirea greșită a cuvintelor. Vă mai dau un exemplu:
imun, imună
1. Care prezintă imunitate; care nu poate contracta o anumită boală infecțioasă.
https://dexonline.ro/definitie/imun
”…care nu poate contracta…”
Cei care isi dau totusi cu parerea uita de fapt de ce explodeaza cancerul in Romania.
In fapt cam de 10 ani in urma toate televiziunile au prezentat in detalii de unde vine necrutatoarea boala.
Vine fix de pe rafturi, vine de la marii importatori de (gunoaie) mancare slab calitativa procesata, refrigerata pentru tarile din EST fapt recunoscut pana si la bomboane si ciocolata sa nu mai vorbim de prezent ce grane, Ulei etc vin din Ucraina, toate modificate genetic si stropite cu pesticide interzise in UE.
Este un comert clandestin de te doare mintea iar Guvernantii inca incearca sa-i minteasca pe FERMIERII aflati in greve.
Tot poporul prin avocatul poporului trebuie sa dea in judecata Ministerul Sanatatii si Guvernul pentru lipsa de implicare si control la frontiere unde intra tirurile, si lipsa de empatie pentru propriul popor.
A explodat CANCERUL si de la sucuri, si tot felul de bauturi la doze venite si din Asia unde nimeni nu poate sti cu exactitate ce chimicale contin colorantii.
Si nu in ultimul rand a explodat CANCERUL de la tevile masinilor personale aflate in trafic.
Fiecare muritor are acasa o masina pe patru roti de produs CANCER PULMONAR .
Situatia nu poate fi schimbata si va trebuii sa traim cu bolile in trup inca de tineri.
Deplang soarta celor care sunt tineri si celor care se vor naste pe mai departe si care nu au cunoscut o copilarie fara noxe si fara mizerii alimentare.Noi cei care avem o varsta si o minima experienta putem face o analiza buna si stim de unde vin pericolele.
Este fix ca in BIBLIE .Viata moderna si riscanta a fost descrisa si acolo cu mare exactitate.
Ce cobesti bre? Despre grâne din Ucraina si bomboanele lui Poroșenko? Poi nu zise seful ca mergem până la capăt cu sprijinul?Cat despre sucuri din Asia…Spune un suc sau o băutură energizantă care vine din Asia.
As dori sa lamuresc cateva aspecte care,poate nu se inteleg ! Foarte multi oameni,de frica ,din ignoranta sau din alte motive, nu se prezinta la medic cu anii,zeci de ani……Bineinteles ca, la un screening( metoda profilactica de depistare a unor afectiuni grave!) se descopera boala in diferite stadii de evolutie….! Bine ar fi,doar o suspiciune sau un stadiu initial!Si atunci ,ne trezim cu un numar mult mai mare de boli raportate ,fata de ce se stia si erau deja in tratament! Si toata povestea e valabila daca oamenii se prezinta la screening!! Daca nu ,ajung bolnavi in stadii greu de tratat si unii ,chiar ….. Cu respect,dr.MNPop
Detectarea timpurie, sau screening-ul, nu e un act profilactic.
profilaxie
1. Ansamblul măsurilor medico-sanitare care se iau pentru prevenirea apariției și a răspândirii bolilor.
https://dexonline.ro/definitie/profilaxie
Statisticile nu vă dau dreptate referitor la ”șanse mai mari de vindecare”. ”Succesul” în vindecarea cancerului se analizează pe baza ratei de supraviețuire la 5 ani (practic dacă pacientul e în viață la 5 ani de la diagnostic). Un diagnostic precoce mărește această fereastră de timp astfel că mai mulți ajung să treacă pragul de 5 ani și să fie considerați ”vindecați”, decesul urmând ulterior versus ar fi survenit înainte de expirarea celor 5 ani în cazul unui diagnostic întârziat.
În ciuda campaniilor, în ciuda tratamentelor, în ciuda a tot se moare tot mai mult de cancer. Trebuie insistat pe campanii de prevenire și de informare legat de riscurile la care suntem expuși zi de zi și care cresc incidența de cancer: mediul în care trăim, ce mâncăm, ce respirăm, ce bem etc.
Altă latură care merită investigată e legată și de toxicitatea extremă a chimioterapiei și a radioterapiei. Niciodată nu auzi pe cineva zicând l-a omorât tratamentul urmat, ci e mereu cancerul care a evoluat necruțător și în mod violent. Mulți ar fi trăit bine mersi cu tumoarea descoperită la un astfel de screening, dar diagnosticul îi pune pe un alt drum cu un final mai nefericit. De aia e bine ca orice astfel de diagnostic să fie verificat în mai multe surse. Cereți mereu o a 2-a, o a 3-a opinie.
Nu vă bazați că veți putea lua decizii raționale odată puși în față cu un astfel de diagnostic, cu moartea în față. Informați-vă dinainte, sunt cărți care dezbat aceste statistici, care analizează cele trei moduri de tratamente (chirurgie, chimioterapie și radioterapie) cu plusuri și minusuri.
Pentru curioși, America a declarat război cancerului în 1971. 50 și ceva de ani mai târziu văd că urmează și România să facă ceva asemănător.
”Toate aceste semnale de alarmă sunt trase în contextul lipsei implementării Legii 293/2022 – Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului.”
Ideal ar fi să învățăm ceva din experiența de mai bine de jumătatea de veac a americanilor. Asta, sau să le repetăm greșelile.
Evident, nu au câștigat nici acel război. Zero surpize din punctul ăla de vedere.
E un subiect atât de important încât cred că nu e cazul să îl ducem în derizoriu discutând despre perfecțiunea exprimării.
Eu am înțeles din acest articol faptul că din 7500 bolnavi de cancer din județ, doar 1400 se tratează în Bistrița, restul de 6100 se tratează în alte județe făcând mii de kilometrii. Dacă înțelegem această simplă statistică putem trage concluzia că cei responsabili de îngrijirea acestor pacienți, atât din administrația județului, cât și CAS BN, sunt ocupați cu alte treburi importante, nu prea au habar cum se rezolvă o astfel de situație sau pur și simplu nu le pasă (ceea ce nu prea cred).
Eu cred însă doamna Cristiana că cel care conduce și mănâncă o pâine dulce de prea mulți ani la CAS BN, vă poate oferi niște răspunsuri lămuritoare, – chiar este obligat să o facă !
Sa verificati cate cazuri s-au confirmat la o reverificare serioasa. Caravana e buna dar …