Inspectoratele școlare se vor desființa, a spus ministrul Ligia Deca la întâlnirea cu directorii de școli din Bistrița-Năsăud, în locul lui urmând să apară Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar și structuri teritoriale ale ARACIP, însă nu în acest an școlar.
”O să mă întrebați probabil de ce a fost nevoie ca inspectoratele școlare să se reorganizeze și să devină direcții județene de învățământ preuniversitar, iar Agenția Română de Asigurare a Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar (ARACIIP) să își înființeze birouri județene care să aibă și inspecția în mare parte, și asigurarea calității. Unul dintre motive este legat de suprapunerile pe care le avem legat de inspecție și o parte din evaluarea pe care o face ARACIIP. Ceea ce legea are în viziunea ei este reducerea încărcării pe școală apropo de numărul de verificări, evaluări, inspecții. De asemenea, ne dorim și un rol sporit al actualelor inspectorate, în noua formă de direcții județene, în a fi de ajutor școlilor, că este vorba de ajutor legislativ, că e vorba de asistență în implementarea proiectelor cu fonduri europene, că este vorba de alt tip de asistență. Ne dorim ca structurile ministerului în teritoriu să poată da mai mult ajutor școlilor, să fie mai degrabă un facilitator, decât un element exclusiv de monitorizare și control”, le-a spus ministrul Ligia Deca directorilor de școli.
Întrebată în conferința de presă când va fi desființat ISJ, Deca a răspuns: ”Avem în ordonanța de la finalul anului trecut, așa numita ordonanță-trenuleț, o amânare a termenului de reorganizare pentru toate tipurile de instituții de la nivel local. Asta înseamnă că reorganizarea inspectoratelor nu mai are termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a legii, ci se amână pentru anul viitor. Este bine așa și din perspectiva faptului că avem asistență tehnică din partea a doi parteneri internaționali, OCDE este unul, printr-un proiect finanțat de UE, iar al doilea este Banca Mondială. Ambii ne furnizează analize cu privire la impactul prevederilor legilor educației și modul în care trebuie să facem această reorganizare ca să avem cel mai bun impact în sistem”.
Potrivit ministrului, vor fi reluate analizele și vor fi organizate dezbateri publice suficient de ample așa încât ”reorganizarea să se facă așezat”.
”Adevărul este că o reorganizare a inspectoratelor școlare nu s-a făcut niciodată din 1990 încoace. Atunci când o vom face, fiind un element atât de important, trebuie să fim siguri că ea aduce plus valoare, nu altceva în sistem. Anul viitor ne propunem ca ea să fie în vigoare. Vom vedea atunci când vom publica noul ordin de ministru cu măsurile tranzitorii și cu termenele pentru legislația secundară când va fi termenul”, a explicat Ligia Deca.
Desființarea inspectoratelor școlare este amânată până la începutul anului școlar 2025-2026, potrivit ordonanței de urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice și prorogarea unor termene.
Prin noua lege a învățământului preuniversitar, publicată în Monitorul Oficial, inspectoratele școlare sunt înlocuite cu direcții județene aflate în subordinea Ministerului Educației. Articolul 116 prevede:
(1) Se înființează direcțiile județene de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației, cu personalitate juridică, prin reorganizarea inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, finanțate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației.
În ceea ce privește noile inspectorate școlare, adică viitoarele direcții județene de învățământ preuniversitar, aceste instituții rămân fără inspecții școlare în atribuții, potrivit proiectului de Regulament-cadru de organizare şi funcţionare a direcţiilor judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţiei Municipiului Bucureşti. Cu alte cuvinte, inspecția școlară generală, cea tematică și inspecția de specialitate trec la ARACIIP (Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar – n.red), nu mai rămân la inspectoratele școlare.
În acest caz, nu este clar cine va plăti aceste inspecții, în condițiile în care ARACIIP este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, precum și din venituri proprii, conform legii.
Voi ați priceput cum stă treabă? Iată ce zice d-na ministru: „Este bine așa și din perspectiva faptului că avem asistență tehnică din partea a doi parteneri internaționali, OCDE este unul, printr-un proiect finanțat de UE, iar al doilea este Banca Mondială. Ambii ne furnizează analize cu privire la impactul prevederilor legilor educației și modul în care trebuie să facem această reorganizare ca să avem cel mai bun impact în sistem”.
Deci? Ne asistă UE și Banca Mondială. Adică ăia dau bani ca să ne distrugă. Pretutindeni unde și-a băgat banu’ Banca Mondială a făcut dezastru! Doar nu credeți că ne vor binele! Noi dansăm după cum dictează cei ce dau bani la lăutari. E simplu! Doar minte să ai ca să pricepi!
Cred că faceți confuzie între FMI și BM! Diferența majoră e că FMI impune condiții (de multe ori drastice) odată cu împrumuturile acordate.
Altfel, niciuna din instituții nu solicită unui stat ceva în mod direct, e exact invers, statele solicită ajutorul când se apropie de colaps, ele dau legi pt implementarea condițiilor impuse.
Concluzia e că se vor mai înființa incă vreo 5 mii de funcții la nivel national,posturi călduțe pentru trompetele partidelor care vor lua puterea ,cu tot alaiul de pile și sporuri aferente.
Asa-i cand prostii clasei ajung ministri!
Aceeași Mărie , dar cu alta pălărie! Sau , cum se spune mai nou: “Pleacă ai noștri, vin ai noștri ….!”
Pot rămîne și ai lor ,la bugetari sînt locuri pt. toată lumea 😉
Nu înțeleg însă de ce e nevoie ca.statul român să se împrumute pt a realiza acest studiu de reorganizare. Nu am auzit nicăieri în uniunea europeană că o tara să apeleze la asemenea împrumuturi pt a înțelege cum sa și reorganizeze tipul acestea de instituții. Sunteți chiar atât de tampiti sau motiv de ciupit?
Doamna ministru, cei doi miniștri care v-au precedat au închis școlile degeaba pentru o gripă cu daune ireparabile și pe termen lung pentru cei mai mici. Ne puteți explica ”știința” din spatele acestei decizii? Cum se face că avem țări ca Suedia care nu au avut lockdown pentru școlari nici măcar o zi? Au greșit ei sau am greșit noi? Nu se poate ca ambele decizii să fie corecte în același timp.
Ați dispus o investigație pe aceste teme? Sau e incomod să-i deranjăm pentru daunele făcute? Acestea sunt întrebări la care ați fi trebuit să răspundeți cu ocazia acestei vizite de lucru, sau cel puțin jurnaliștii să vi le adreseze.
Desființarea Ispectoratelor Scolare Judetene și înlocuirea lor cu Direcțiile Județene de Învățământ Preuniversitar, nu rezolvă nimic fiind mai degrabă o masură cosmetică prevăzută de controversata Lege a învățământului preuniversitar.
In România funcționează în prezent 41 de inspectorate şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, care ar urma doar să-şi schimbe numele de „Inspectorat” cu cel de „Directie”.
De aceea, desființarea Ispectoratelor Scolare Judetene și înlocuirea lor cu Direcțiile Județene de Învățământ Preuniversitar ar trebui făcută abia după reforma administrativ-teritorială care ar permite reducerea numărului de judete și implicit a numărului de servicii publice deconcentrate ale ministerelor în teritoriu.
O reformă administrativ-teritorială se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică în care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta permite reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
In acest sens, anul trecut a fost depus la Parlament un un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Intre timp proiectul de lege initiat de deputatul Vlad Benga din partea USR, a ajuns la Senat, dar presedintele Senatului Nicolae Ciucă nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare, cu eventuale amendamente din partea forului legislativ.
(vezi si: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
Ciucă era cu gândul la foale , traumatizat că in campania glorioasă din Irak a primit doar o masă caldă pe zi ,dupa ora 18.
Mai simplu decât reforma administrativă care trebuie și ea făcuta dar nu se va face: se pot organiza comisii de acreditare ai verificare a calității serviciilor educaționale. O comisie pt Transilvania, una pentru Moldova, una pentru Muntenia și una pentru Timișoara/Banat. Din aceaste comisii ar trebui să facă parte specialiști din domeniul educației aleși de profesori odată la patru ani, fara posibilitatea de a fi realeși mai mult de două ori și care să se ocupe de verificarea respectării standardelor educaționale de bază și reacreditarea instituțiilor stat sau privat. Acest model exista deja, nu în Romania.
„dracu” are dreptate!Cam asa trebuie făcut….Uitati-va la Anglia,SUA! Și o reforma administrativa profunda care ar aduce sănătate bugetului tarii! De asemenea,modificări în Constituție, care sa nu mai sune ca,ceva de genul….”nu se poate modifica!”De ce? Dacă ceva nu merge bine zeci de ani,folosește alternativa pe care o ai!Trebuie sa dovedim mereu ca cetățeni, ca ne pasa,ca putem face ceva!Trebuie sa avem curaj pentru a spune lucrurilor pe nume! Sa învețe elevii,tinerii, istoria adevărată,asa cum a fost ea! Sa faci ceva folositor pentru societate , pentru tine,fără sa te bați cu caramida în piept,toată ziua! Acesta este patriotismul luminat,sănătos,care trebuie simțit și care sa inspire incredere,responsabilitate,datorie,devotament!