Muncitorii din industria lemnului, în stradă: ”Nu suntem hoți, nici mafioți”

Peste 200 de angajați din fabricile de prelucrare a lemnului din județul Bistrița-Năsăud au ieșit, joi, în stradă să protesteze față de criza cu care se confruntă industria de profil. Este puțin lemn pe piață din cauza suprareglementărilor în domeniu și foarte scump, ceea ce determină industriașii să reducă activitatea și chiar să facă disponibilizări.

”Industria lemnului nu mai are acces la resurse. În țara asta, dacă te cheamă Ion și Vasile o duci prost, dacă te cheamă Franz sau Fritz, o duci foarte bine. Firmele românești nu mai sunt ajutate deloc, atât din cauza Codului Silvic, a Regiei Naționale a Pădurilor care face licitații de loturi foarte mici, fărâmițate, cantitate foarte mică. Acum au mai găsit ceva cu 50% fasonat și 50% pe picior, dar 50% din cât? Nu zice nimeni nicio cantitate, nu mai este niciun target. Firmele care prelucrează lemn îl cumpără la cantități foarte mici și la prețuri foarte mari. Deja, bușteanul ajunge la 130 de euro/mc în timp ce în UE e 85-90 de euro cel mai scump. Producția nu se mai poate susține când materia primă e așa de scumpă fiindcă prețurile la cherestea și la materia primă prelucrată sunt în scădere la ora actuală. Noi, al Lunca Ilvei, am lucrat până acum în 3 schimburi și acum lucrăm în două, unul l-am desființat deja. Pe viitor, dacă va continua tot așa e posibil să închidem cu totul. Oamenii sunt îngrijorați fiindcă acum, la Lunca Ilvei, lucrează 268 de persoane. Dacă, Doamne ferește, s-ar întâmpla un colaps, Lunca Ilvei ar fi blocată, ar fi sute de șomeri”, a declarat Onisim Tomuța, director de producție la fabrica Silvania Internațional de la Lunca Ilvei.

Potrivit acestuia, cea mai urgentă măsură care trebuie luată e deblocarea amenajamentelor silvice. ”Peste 2700 de amenajamente silvice sunt blocate la Ministerul Mediului. Mai nou, orice amenajament silvic trebuie publicat și în Monitorul Oficial. Noi cerem să se facă licitații pe loturi mari, nu pe loturi mici, să se poată face recoltarea totală din păduri. Romsilva să-și facă treaba: pază și cultură, nu ceea ce face acum când doar vinde lemne”, a mai spus Tomuța.

În timp ce muncitorii din fața Palatului Administrativ au afișat pancarte, șase camioane au venit dinspre Valea Someșului încărcate cu lemne și cherestea pe strada 1 Decembrie și au blocat temporar sensul giratoriu de la Coroana. Și pe acestea au fost atârnate pancarte cu mesaje de genul: Lemn din Germania, Austria, Finlanda oare de ce?

La protestul de la Bistrița a participat și președintele Asociației Prolemn, Constantin Tobescu, potrivit căruia s-a ajuns să se iasă în stradă fiindcă ”industria lemnului nu mai poate supraviețui în România”.

”Este puțin lemn în piață, anul trecut s-a explotat mai puțin cu 2 milioane de mc decât anul anterior, anul acesta blocajele se amplifică, va fi cu 2 milioane de mc mai puțin lemn ca anul trecut. Lemnul este puțin, scump, prost sortat și s-a ajuns ca industria de profil să lucreze cu lemn din import. Industria aceasta cere doar să fie lăsată să muncească fiindcă în comunitățile rurale, de munte, creează sute, mii de locuri de muncă”, a spus Constantin Tobescu.

Blocajele care au scos în stradă fabricile de prelucrare a lemnului sunt, potrivit lui Tobescu, ”două reglementări ”stupide”.

”Una este o reglementare prin care s-a indus obligativitatea publicării în Monitorul Oficial a unor studii de administrare a pădurii, a amenajamentelor silvice. Un astfel de studiu are 400-800 de pagini, a trebuit să publice Monitorul Oficial un milion de pagini. E o sarcină stupidă și fără nicio utilitate. Coaliția, în loc să corecteze prostia asta în Parlament, de 4 luni se gândește cum să facă să le publice în Monitorul Oficial. Sunt zeci de amenajamente silvice în toată țara blocate.

A doua aberație legislativă este obligativitatea de revizuire retroactivă a evaluării de mediu la aceleași amenajamente silvice. Adică pentru amenajamente aprobate acum 7-8-10 ani, care au avut aviz de mediu, conform legislației de mediu din momentul respectiv, s-a impus să se refacă evaluarea de mediu, în România o chestie foarte complicată, aceeași pentru un amenajament sau o autostradă. Durează 1-2 ani și iar s-au blocat. Romsilva are 130 de amenajamente blocate din 310, deci 40% din suprafața pădurilor din România e blocată ca administrare. Aceeași situație și în păduri private. Din această cauză e lemn puțin. A explodat prețul. Industria are lemn puțin și scump”, a spus Constantin Tobescu.

Potrivit președintelui Asociației Prolemn, în majoritatea țărilor nu există acest gen de evaluare de mediu, aceasta fiind o ”suprareglementară tipic românescă” pentru care s-a ieșit în stradă nu doar la Bistrița, ci și la Lugoj, la Brașov și Baia Mare.

Sintetic, revendicările industriei sunt următoarele:

1. Angajarea Guvernului într-un dialog fundamentat cu Comisia Europeană pentru încadrarea României la risc scăzut privind defrișările și degradarea pădurii, conform metodologiei EUDR.
2. Adaptarea SUMAL ca sistem bază pentru certificarea provenienței legale la prima punere pe piață și furnizarea informațiilor minime necesare legate de proveniența geografică, conform EUDR.
3. Definirea provenienței legale la prima punere pe piață. Eliminarea unor prevederi ambigue privind „pierderea provenienței legale”.
4. Eliminarea blocajelor care au condus la diminuarea recoltei de lemn. Stabilirea ca obiectiv strategic punerea pe piața a unei recolte de lemn la nivelul posibilității date de amenajamentele silvice.
5. Orientarea punerii pe piață a lemnului fasonat din depozite, nu la drum auto forestier.
6. Contractarea a 50-70% din volumul de lemn fasonat prin contracte-cadru pe loturi previzionate, pe baza istoricului de procesare al firmei din anul anterior.
7. Pentru licitațiile de lemn pe picior, constituirea de garanții la nivelul fiecărui parchet la care se depune ofertă.
8. Respectarea de către RNP – Romsilva a prețurilor de referință ca prețuri de pornire la licitațiile de masă lemnoasă pe picior, precum și în fundamentarea prețurilor de pornire pentru licitațiile de lemn fasonat.
9. Respectarea prevederilor Regulamentului de valorificare a masei lemnoase privind transparența licitațiilor de către UAT-uri.
10. Integrarea în Planul Național Integrat Energie Climă – PNIESC și strategia de dezvoltare industrială a României a unor capitole care să susțină o viziune de dezvoltare a industriei lemnului, având în vedere importanța sectorului pădure-industrii bazate pe lemn în bilanțul carbonului. Finanțarea sectorului din veniturile Administrației Fondului de Mediu cu minim 300 milioane de Euro anual.