De ce a fost afișată în Capitală o imagine cu Pădurea Codrișor

O imagine cu Pădurea Codrișor din Bistrița este afișată într-o intersecție aglomerată a Capitalei. Este o fotografie realizată de Simona Păcurar, aleasă pentru promovarea ariilor naturale urbane.

”Mulțumim colegilor din București, de la Rețeaua pentru Natură Urbană. Astăzi, pentru prima dată, o imagine cu Pădurea Codrișor din Bistrița este afișată într-o intersecție aglomerată a Capitalei”, a scris Simona Păcurar pe Facebook.

Conform rnu.ro, din Pădurea Codrișor se vede orașul, Dealul Cetății, Munții Bârgăului și Munții Rodnei. În perioada interbelică, era amenajată ca pădure-parc cu băncuțe, loc de picnic, era chiar şi un foișor. Din nefericire, în 1970, pe deal au avut loc alunecări de teren în urma ploilor şi toate dotările au fost distruse.

Pădurea Codrișor este casă pentru 16 specii Natura 2000 de mamifere: urs brun, lup, bursuc, nevăstuica, arici, cârtița, dihor, iepure de câmp, veveriță roșie, vulpe, mistreț, căprioare, șoarece de câmp, șoarece de pădure, chițcan de pădure și liliacul de amurg. Și tot aici au fost identificate 46 specii de păsări Natura 2000, din care 2 specii sunt menționate ca vulnerabile sau periclitate în Cartea roșie a vertebratelor din România: Capîntortura (Jynx torquilla) și Pupăza (Upupa epops).

De asemenea s-au identificat și 4 specii Natura 2000 de amfibieni: Izvoraș cu burta galbenă (Bombina variegata), NT (near threatened) – specie aproape amenințată cu dispariția, Broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), VU (vulnerable) – specie vulnerabilă, Broasca râioasă brună (Bufo bufo), specie aproape amenințată cu dispariția și Brotăcel (Hyla arborea), specie vulnerabilă. În același areal au fost identificate și 3 specii Natura 2000 de reptile: Șarpele de alun (Coronella austriaca), Gușterul (Lacerta viridis) și Șopârla de câmp (Lacerta agilis).

Arborii bătrâni sunt casă pentru cel mai mare coleopter, Rădașca (Lucanus cervus) – Statutul de amenințare în Europa: (NT) Aproape amenințat și Croitorul mare al lemnului de rășinoase (Monochamus sartor).

În flora bogată a zonei, au fost identificate 32 de specii de ierburi și plante cu flori: Crin de pădure (Lilium martagon), Măseaua ciutei (Erythronium dens-canis), Clopoței (Campanula rapunculoides), Coada șoricelului (Achillea millefolium), Vioreaua (Scilla bifolia), Șopârliță (Veronica orchidea), Pălăria cucului (Geranium phaeum), Pecetea lui Solomon (Polygonatum odoratum), Orhideea cu aripi verzi (Anacamptis morio sinonim Orchis morio) și multe altele.

La baza pădurii Codrișor, pe malul stâng al râului Bistrița Ardeleană viețuiesc 2 arbori remarcabili din specia: stejar (cca. 300 ani) și o salcie plesnitoare (cca. 200 ani).

Aria naturală urbană pădurea Codrișor nu beneficiază de un plan de management și un regulament, fiind expusă la intervenții de amenajare (ex. trasee montain bike), acces cu autovehicule și un turism necontrolat.