”Noua Centură Nord Reală Bistriţa este optimă deoarece:
1. ocoleşte oraşul Bistriţa, Viişoara şi Unirea, fără a străbate porţiuni din oraş sau a îngrămădi imobilele localnicilor – este în extravilanul municipiului Bistriţa;
2. lasă o zonă de respiraţie între oraş şi viitorul trafic de pe centură;
3. se încadrează ca spaţiu utilizat caracteristicilor necesare unei centuri cu două benzi pe sensul de mers;
4. lasă posibilitatea de dezvoltare a oraşului;
5. urmăreşte altitudinea de 400 de m prin partea limitrofă a depresiunii Bistriţa;
6. nu se interesectează cu multe imobile private sau publice;
7. străbate terenuri din extravilanul localităţilor învecinate;
8. se intersectează cu principalele căi de acces spre centrul oraşului Bistriţa: D151 – strada Soarelui; D 173 B – strada Drumul Tărpiului; D 17 C – strada Drumul Cetăţii / Lucian Blaga; D 172 B – cartier Unirea; strada Subcetate – cartier ANL; strada Drumul Dumitrei Vechi – partea de sus a oraşului;
9. nu este străbătută de nici o cale ferată (nu e nevoie de pod special);
10. nu este străbătută de nici un râu, sau în vecinătatea acestuia – pericolul de erodare;
11. anticipează viitoarea autostradă care va lega cândva Transilvania de Bucovina prin Pasul Tihuţa;
12. ajută direct traficul firmelor din fosta zonă industrială (prin Strada Căstăilor şi Strada Soarelui – Rombat SA, Iproeb SA, Dedeman, Radiatoare din Aluminiu SA, Comelf SA, Mebis SA, Miro SA, etc., prin strada Drumul Tărpiului – Leoni Wiring Systems Ro S.R.L., prin strada Subcetate – Electroplast SA, Biasicom SRL, Schreiner, Don Tour, etc).
13. asigură traficul la obiective strategice de siguranţă – penitenciarul, unitatea militară de la Slătiniţa;
14. asigură accesul rapid la cimitirul Bistriţa;
15. scurtează şi face mult mai flexibil accesul la groapa de gunoi de la Tărpiu;
16. nu distruge nici o zonă de agrement şi conservă mediul ambiant;
17. asigură o privelişte de panoramă asupra oraşului necesară turismului;
18. captează traficul dinspre Cluj-Napoca şi Baia Mare (E 58 – DN 17), Târgu Mureş (E 578 – DN 15A), Suceava (E 576 – DN 17);
19. nu periclitează dezvoltarea Aerodromului Bistriţa (viitorul aeroport) şi este aproape pentru drumul de legătură cu acesta;
20. are un cost mult mai limitat de 15 milioane de euro pe kilometru. Dacă în Spania se estimează costul mediu al unui kilometru de autostradă ca fiind 6 milioane de euro (2007), prin Noua Centură Nord Reală, cu siguranţă nu s-ar ajunge la 15 milioane de euro.
Toate aceste puncte fac din Noua Centură Nord Reală Bistriţa un proiect folositor, economic, practic, sigur, estetic şi o alternativă clară faţă de varianta disputată Sud 2”.
Prof. Florin I. Bojor
Si toate astea, cu ajutorul cerului, domnule profesor de nota 10!
Ruza
Singurul traseu posibil pentru o variantă ocolitoare a Bistriței este pe lângă localitățile Monari-Jelna.
Referitor la centura ocolitoare, avand in vedere ca ponderea traficului greu vine dinspre nord (Cluj, Oradea, Baia Mare) nu este rational sa inghesui tot tranzitul prin sudul orasului. De aceea in mod logic centura ocolitoare trebuie facuta pe la nord, din drumul Sigmirului, cu ocolire pe dupa Leoni si pe dupa cartierul Subcetate, pe la Statiunea Pomicola, cu traversarea DN17C de unde preia traficul greu si de tranzit, sa se indrepte catre iesirea din Unirea spre Livezile. O prelungire de 5 km pe Valea Magherusului poate prelua inclusiv traficul de tranzit de pe DN 15 A dinspre Reghin.
La fel de adevarat este ca Bistrita are nevoie de o artera de circulatie si in partea de sud, care sa mai descongestioneze traficul din interiorul orasului. De altfel nu odata primarul Cretu, si-a manifestat optiunea pentru centura “ocolitoare” in varianta sud, argumentand ca aceasta in 20- 25 de ani va deveni o strada in oras. Este un mod de gandire cel putin ciudat. Pai daca ai nevoie de o strada urbana de ce sa construiesti ditamai centura pentru trafic greu prin oras, cu pretul distrugerii unui simbol al orasului care este Padurea Codrisor? Apoi trebuie tinut cont de faptul ca pentru sudul orasului “piesa de rezistenta” ramane raul Bistrita. Prin urmare ar putea fi luat in considerare un proiect complex de regularizare a cursului raului Bistrita de la intrarea in Unirea si pana la iesirea din Sarata. Acest proiect ar trebui sa aiba drept prioritate un lac penrtu decantarea apei in amonte de Unirea, astfel incat orasul sa fie strabatut din nou de o apa limpede. De asemenea, amenajarea malurilor raului ar putea include o artera de circulatie de tip splai pe malul stang al apei.
Asadar, cu mai multa gandire si mai putina inversunare, din partea primarului, orasul Bistrita poate avea atat centura ocolitoare prin nord cat si o artera de circulatie de tip splai la sud, pe malul stang al raului, care sa faca legatura intre Unirea la Viisoara, ambele obiective (atat centura cat si splaiul) putand fi realizate cu fonduri europene din programe operative sectoriale (POS) diferite. In acest sens exista un proiect mai vechi pentru portiunea dintre podul Jelnii si podul Budacului de amenajare a malurilor râului Bistrita pe la poalele padurii Codrisor (vezi pe internet : P.U.Z. Bistrita ‘ Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill). In acelasi mod ar putea fi intocmite proiecte pentru alte portiuni ale malurilor râului, fiecare cu particularitatile sale. Functia de baza pentru calea rutiera splai trebuie sa ramana legatura intre principalele locuri de agrement, avand in vedere ca râul trece pe langa parcul municipal, parcul tineretului si lacul MHC. In acelasi timp, odata cu amenajarea malurilor râului, chiar si pe malul drept al apei ar putea sa rezulte o artera de circulatie continua de tip splai care sa includa cel putin o pista de biciclete si care sa lege zonele de agrement de la Unirea la Viisoara.
Dumneata domnule Bojor, chiar nu ai nici o activitate vara asta.,,Mare-i gradina…”
fomeie nu, copii nu, poate vre-un amant secret? in resta re vreme omu
STOP D-le Miriuta Calin !
Va rog mult sa aveti respect pentru ortografia limbii romane.
In alta ordine de idei, D-l Bojor pentru care am tot respectul din punct de vedere al prefatirii profesionale, nu e ,,d-l nimeni”. Dansul este casatorit, si este ginerele preotului din Sarata. Si despre parintele din Sarata, numai ganduri bune! Eu punctam negativ atitudinea D-lui Bojor legata de pozitia domniei sale in raport cu viitoarea centura Bistrita_Sud.
Cel mai tare argument este cel de la punctul 14: „asigură accesul rapid la cimitirul Bistriţa”. Sa fie oare o premonitie involuntara, lagata de vremuri grele care or sa vina?
SUTA LA SUTA DE ACORD CU D-L BUJOR ! PRIVITOR LA PUNCTUL 15, CU CAT CENTURA VA FI MAI SPRE NORD, UN DRUM DE ACCES DIN CENTURA LA GROAPA DE GUNOI TARPIU VA FI MAI SCURT !
Are un cost mult mai limitat de 15 milioane de euro pe kilometru. Dacă în Spania se estimează costul mediu al unui kilometru de autostradă ca fiind 6 milioane de euro (2007), prin Noua Centură Nord Reală, cu siguranţă nu s-ar ajunge la 15 milioane de euro.
– este poleita cu aur???? La 15 milioane euro pe km se face tunel cu 2 benzi pe sens – nu drum express. (Niciunde in Europa nu sunt drumurile atat de scumpe la km realizat si trebuie reparate imediat dupa darea in exploatare – sau presupunem ca 10 milioane pe km sunt banii spalati de politicieni iar de restul se incropeste un drum ce nu va fi practiabil decat cu carul cu boi.
Varianta propusa are avantaje si dezavantaje cum au in general si alte variante (sa zicem , varianta sud) . Ce remarc eu este faptul ca nu prea este „ocolitoare” ci mai degraba o viitoare strada a orasului , acaparata de acesta in dezvoltarea sa fireasca. DA , SA SE REALIZEZE ! Sa se realizeze si varianta sud (cu avantajele si dezavantajele acesteia). Abia dupa realizarea ambelor variante , mai mult sau mai putin ocolitoare , voi putea si eu impreuna cu vecinii care locuiesc pe Independentei sa scapam cat de cat de poluare sub toate aspectele : praf , aerosoli toxici proveniti din arderea carburantilor , zgomot cat cuprinde etc. Nu ma intereseaza costurile estimate care trebuie ORICUM , inmultite cu un coeficient ingineresc de cca 1,5 -2.