Cerul Bistriței, plin de urme albe. Ce sunt și de la ce avioane provin

În ultimele zile, pe cer s-au văzut numeroase urme albe lăsate de avioane. E vorba despre clasicele dâre de condens. Doar că cei care lansează teorii conspiraționiste nu le numesc așa, ci ”chemtrails”, cu sugestia că avioane de toate felurile, civile și militare, împrăștie intenționat aerosoli chimici pentru a otrăvi populația generală.

Fotografia care însoțește acest articol a fost făcută duminică după-amiaza pe dealul Herinei, însă imagini similare au fost văzute în multe locuri din județ și din țară.

Ideea că avioanele ar împrăștia substanțe toxice în atmosferă nu este nouă. Conspiraționiștii susțin că unele avioane pulverizează astfel substanțe chimice, în special aluminiu și bariu. În realitate, urmele de condensare reprezintă un tip artificial de nor care a apărut odată cu inventarea motorului cu reacție. De la fenomenul care le dă naștere, respectiv condensarea, a apărut numele de contrails.

”Urmele de condensare nu sunt ceva nou. Acest tip artificial de nor a început să fie observat din momentul în care oameni au început să zboare folosind motoare cu reacție. Urmele de condensare se formează atunci când gazele, în principal vapori de apă, care părăsesc motorul avionului se amestecă cu aerul mai rece din mediul înconjurător ceea ce duce la formarea cristalelor de gheață. În funcție de caracteristicile mediului înconjurător, urmele de condensare pot fi observate pentru un timp scurt sau pentru perioade mai lungi. Altfel, dacă aerul este foarte uscat, atunci cristalele de gheață se vor transforma în vapori de apă iar urmele de condensare vor dispărea în câteva minute. Dacă în schimb avionul trece printr-o regiune în care aerul este umed atunci urmele de condensare vor avea un timp de viață mai mare iar în timp lățimea lor va crește. În acest caz este destul de greu de diferențiat între urmele de condensare și norii de tip cirrus care se formează în mod natural. În ceea ce privește compoziția chimică a urmelor de condensare ele sunt în principal formate din vapori de apă, la care se adaugă dioxid de carbon și cantități foarte mici de hidrocarburi nearse, oxizi de azot și particule de funingine. Nu avem de-a face cu amestecuri de substanțe folosite în scopuri militare”, a explicat cercetătorul științific Bogdan Antonescu pentru factual.ro.

De ce nu toate avioanele lasă urme?

Pentru apariția contrails este nevoie de anumite condiții de temperatură și umiditate, astfel încât apa să înghețe, iar urmele să persiste. Un studiu a relevat că aceste contrails apar cam în 18% dintre zboruri. În fapt, aerul trebuie să fie suficient de rece pentru ca apa să înghețe, motiv pentru care de obicei apar doar peste anumite altitudini – de obicei peste 6 km.

În aerul limpede, fără nori, contrailele dispar rapid, deoarece aerul ambiental uscat face ca particulele de gheață să se sublimeze (trecerea de la starea solidă la starea gazoasă). Dar, dacă atmosfera este umedă, particulele de gheață nu se pot sublima și contrailele pot persista mult mai mult timp.

Primul studiu despre contrails a fost publicat în 1919, de fizicianul austriac Robert Ettenreich. De altfel, aceste urme de condensare reprezintă o resursă și pentru depistarea aeronavelor, o problemă destul de mare care s-a ridicat încă din timpul Celui de-al Doilea Război Mondial.