”Oare ce blestem este pe poporul român ca, după 35 de ani, să cumpărăm clădirile pe care tocmai poporul român le-a făcut?”, a întrebat, retoric, în ședința Consiliului Local Bistrița, profesorul Florin Bojor, care le-a atras atenția consilierilor și primarului că ”ruinează” bugetul local dacă decid să cumpere cu sume astronomice clădirea fostei Case de Culturăa Sindicatelor din Piața Mihai Eminescu și Stadionul ”Jean Pădureanu”.
”Ca simplu cetățean vreau să vă spun că ne ruinați cu vreo 10-25 de milioane de euro. Clădirea fostei Case de Cultură a Sindicatelor și Stadionul nu cred că sunt de interes public pentru a le cumpăra, fiind o risipă din banii tuturor bistrițenilor. Oare ce blestem este pe poporul român ca, după 35 de ani, să cumpărăm clădirile pe care tocmai poporul român le-a făcut? Sunt pensionari azi cei care au construit aceste clădire, iar dumneavoastră vreți, cu niște sume astronomice, cum este piața de azi, să le răscumpărați. Legal o fi, voi știți. Eu eram copil în anii 90 când s-au făcut aceste privatizări. Moral ce vă zice conștiința? Cu 20 de milioane de euro se pot face multe lucruri de utilitate publică, de interes general, de bine comun în Bistrița, nu să răscumpărăm ceva care a fost cândva al poporului român, chiar acum mai puțin de o generație”, a spus prof. Florin Bojor.
Președintele de ședință Alexandru Bria a refuzat inițial să-i dea cuvântul să se adreseze Consiliului Local motivând că nu ar fi fost suficienți consilieri de acord cu intervenția, însă după ce l-a întrebat pe primar ”Să-l las?” (așa cum se aude în înregistrarea video a ședinței – n.r.), l-a invitat la microfon.
După ce Florin Bojor a încheiat ce avea de spus, în aplauzele celor din sală, a intervenit primarul Gabriel Lazany.
”Din punctul meu de vedere, dumneavoastră ridicați niște probleme mai mult decât depășite. Dacă începem să ne ancorăm în trecut, nu o să mai vedem viitorul. Orașul ăsta nu mai poate sta pe loc. el trebuie să meargă înainte cu o viziune integrată și sunt anumite lucruri care nu se mai pot regăsi, cum este și acea clădire mastodont, monstruoasă din Eminescu. Sigur, a fost construită de cineva, dar, dacă ne uităm în lumea modernă, vedem că clădiri se demolează în fiecare zi și apar alte lucruri noi în loc. Pe același principiu, ar trebui să rămânem în permanență cu turnul ăla acolo, să nu mai facem nimic, să lăsăm toate construcțiile alea demolate ale Proditermului în loc să le redăm orașului nostru, să le reintegrăm în ceva care să poată fi util oamenilor. În momentul de față ce avem? O clădirea care nu are niciun aspect, un stadion care stă să se ruineze și o zonă care e închisă și nu a discutat nimeni de ea de zeci de ani de zile. Eu cred că este o chestie de asumare ceea ce hotărăște CL și cred că ăsta este viitorul Bistriței”, a precizat edilul.
Istoria “mastodontului”
Clădirea cunoscută drept noua Casă de Cultură a Sindicatelor Bistriţa trebuia să fie obiectivul central al unui complex cultural pentru care s-au demolat 173 de case. Proiectul, realizat în comunism de specialiştii Institutului de Proiectări Bistriţa – Emil Lefelmann, Nicolae Taşcă, Eugen Costache şi Ioan Gătej – prevedea o sală de spectacole cu 825 de locuri şi o scenă adaptabilă teatrului italian sau elisabetan, o sală modernă de balet, o sală de sport, săli pentru diverse activităţi de club, pentru pictură şi sculptură, bibliotecă, cine-club şi săli de expoziţii. De asemenea, clădirea a fost proiectată pentru un teatru şi cinematograf în aer liber, o grădină suspendată de 7.000 de metri pătraţi şi parcarea interioară.
Potrivit cărţii ”Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa”, semnată de Alexandru Câţcăuan, această clădire a intrat în patrimoniul uneia dintre cele patru confederaţii sindicale desprinse din UGSR, CNSLR Frăţia, prin ”metode frauduloase”.
În baza sentinţei 782 pronunţată în dosarul 732/1990 la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, CNSLR Frăţia s-a declarat ”succesorul universal al patrimoniului fostului UGSR”, deşi nu era singura confederaţie sindicală rezultată din dezmembrarea fostei Uniuni. Liderul CNSLR Frăţia Bistriţa-Năsăud de la vremea aceea, Adolf Bloos, a înregistrat în foaia de avere a organizaţiei noua casă de cultură în suprafaţă de 4659 mp, iar în toamna anului 1994 a trecut la vânzarea ei pe bucăţi.
În 19 octombrie 1994 între CNSLR-Frăţia şi Consiliul Judeţean s-a încheiat un protocol în urma căruia sindicatele au vândut Consiliului Judeţean etajul doi şi trei contra sumei de 300 de milioane de lei: „ Consiliul judeţean Bistriţa-Năsăud a fost chemat în judecată pentru partea de imobil nou, înstrăinată acestuia, însă această înstrăinare a fost făcută cu acordul reclamantei iar scopul acesteia a fost obţinerea de fonduri pentru finalizarea investiţiei şi care au fost efectiv plătite pentru lucrările de finisare. Protocolul intervenit la 19 octombrie 1994 consemnează avizul reclamantei la înstrăinarea cotei de 1/21 părţi din clădire dar în rest este nul, el nefiind autorizat conform Statutului amintit de nici un for superior, astfel că nu poate fi invocat”, se arată în decizia ICCJ dată după zece ani de procese între CNSLR-Frăţia şi Cartel Alfa. Preşedintele de atunci a CNSLR-Frăţia BN, Adolf Bloos, decedat între timp, a explicat: ” Am preluat un imobil pe care nimeni nu avea bani să-l termine. Acum se uită toate aceste lucruri. A trebuit să vindem etajul doi şi trei Consiliului Judeţean, iar cele 300 de milioane au fost folosite, până la ultimul leuţ, pentru a mai face ici şi colo unde lucrări pentru interioare, dar şi pentru a închide unele părţi ale construcţiei”.
Unul dintre cumpărători a fost omul de afaceri Gelu Drăgan care, în 2013, lansa ideea potrivit căreia în acel imobil urma să amenajeze Emi Plaza 1, pe scheletul sălilor de balet şi de expoziţii, ”un mall, unul clasic, cu patru săli de cinematograf, aproximativ 160 de locuri de fiecare şi o sală de spectacole de 700 de locuri“. Despre acest subiect, Timp Online a scris AICI.
Gelu Drăgan a închiriat părți din clădire rețelei Profi, Metropolis pentru o sală de Bingo și chiar AJOFM și Instituției Prefectului. El a avut mai multe tentative de renovare a clădirii, însă fără autorizație, lucrările fiind oprite. În 2021 s-a creat un adevărat tărăboi pe tema unui concert pe care trupa Boney M. Xperience urma să-l susțină în această clădire.
Conform Emi Center Serv SRL, firma care administraeză clădirea din Eminescu, spațiile de aici sunt închiriate cu prețuri între 2 euro/mp și 5 euro/mp.
Timp Online l-a întrebat prin WhatsApp pe omul de afaceri Gelu Drăgan dacă a avut discuții cu Primăria Bistrița despre o posibilă tranzacție, dar nu a răspuns nimic.
Proiectul unei parcări de 5,7 milioane de euro, un eșec și el
În 2016, Primăria Bistriţa condusă de Ovidiu Crețu (PSD) anunța că intenţionează să investească 5,7 milioane de euro într-o parcare subterană cu 243 de locuri în Piaţa Mihai Eminescu. Proiectul, realizat de de firma Luca Way din Bucureşti, a fost dezbătut în 7 iunie 2016, în sala de şedinţe a Consiliului Local. Parcarea subterană urma să aibă 7.700 mp, pe un singur nivel, cu o capacitate de 243 de locuri de parcare (208 pentru autoturisme, 8 pentru microbuze, 27 pentru motociclete) și cu acces auto din str. Mihai Eminescu (în apropierea intersecțiilor cu Bd. Gării și Bd. Republicii), dar şi a unor pasaje pietonale subterane: unul care subtraversează strada Gării (26 m) și unul care subtraversează Bulevardul Republicii (34 m).
Tot prin proiect era prevăzut un acces pietonal la suprafață, respectiv amenajare exterioară cu spații verzi și spații pietonale, pe zone tematice centrate în jurul unei statui iluminate a poetului Mihai Eminescu, care se va realiza în urma unui concurs de soluții (Spațiul ”Luceafărul”). Poezii cunoscute ale acestuia vor putea fi citite pe panouri din lemn pirogravat. Va fi și un spațiu intitulat ”Cu mâine zilele-ți adaogi”, dedicat unor activități precum târguri, manifestări culturale, teatru, etc. În spațiul ”Glossă” erau prevăzute pergole și 6 mese pentru jocuri, cu băncuțe, în spațiul ”Crăiasa din povești” un foișor pentru manifestări culturale, în spațiul ”Și era ploaie cu senin” – 25 de jeturi de apă, în spațiul ”Copii eram noi amândoi” – loc de joacă, tobogane, leagăne, groapă cu nisip, în spațiul ”Floare albastră” – loc de relaxare, cu bănci și flori.
Au mai fost prevăzute două puncte de informare, două ascensoare hidraulice parcare, două ascensoare hidraulice subtraversări, copertine acces pietonal, pătrate și în formă de L, spații verzi pe 6.793 mp din totalul de 9.274 mp, sistem de supraveghere video, sistem audio (sistem de difuzoare în spațiul verde), sistem de irigații, 50 de bănci și 50 de coșuri de gunoi, spațiu pentru oprirea autocarelor, 12 stâlpi de iluminat arhitectural.
S-au cheltuit o grămadă de bani pentru proiectare, s-au făcut dezbateri publice și nu s-a mai făcut absolut nimic.
Stadionul, cartof fierbinte pentru Ovidiu Crețu, fostul primar PSD
Stadionul ”Jean Pădureanu” (fostul Stadion Municipal Gloria) a fost construit pe un teren obținut în anul 1929 de conducerea clubului Gloria, în apropierea uzinei electrice. Stadionul a fost inaugurat la data de 29 mai 1930, în cadrul unui eveniment care a inclus și un meci de fotbal între Gloria și echipa liceului din Năsăud.
În august 2016, a fost desemnată o comisie tehnică a Primăriei Bistrița care să analizeze situaţia bazei materiale din cadrul Complexului Sportiv Gloria, proprietatea Asociaţiei Club Fotbal Gloria 1922 Bistriţa, intrată în faliment, și să dea un verdict în privința eventualei cumpărări a stadionului. Termenul limită de finalizare a raportului comisiei a fost stabilit atunci pentru data de 15 ianuarie 2017, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.
În 2018, fostul primar PSD Ovidiu Crețu a declarat că a fost chemat la DNA din cauza stadionului.
”Achiziționarea Stadionului Jean Pădureanu, care din punctul meu de vedere ar trebui făcută, este extrem de periculoasă. Am fost cercetat de DNA pentru cumpărarea stadionului, nu pentru altceva. Mi-au clasat dosarul pentru că nu am dat bani, deci n-am demarat tranzacția efectivă. Sigur, e de mirare cum o astfel de acțiune face obiectul DNA, dar hârtiile vorbesc, sunt la mine în sertar. Pentru mine, cumpărarea stadionului nu este o prioritate, trebuie să se clarifice toate problemele, să își clarifice proprietarii și când vom avea posibilitatea să discutăm serios cu cineva vom discuta. Chestiunea, pentru mine, este extrem de serioasă, periculoasă”, a spus atunci Ovidiu Crețu.
În 2023, fostul primar Ioan Turc declara că Primăria Bistrița vrea în continuare să cumpere Stadionul ”Jean Pădureanu”, însă cu ”suma corectă”: ”Important este ca și cei care îl dețin să achieseze la un punct de vedere rezonabil”, a spus Ioan Turc AICI.
Fostul edil nu a menționat ce sumă au cerut cei care administrează acum baza sportivă și nici cât era dispusă municipalitatea să ofere.
Amintim că miercuri, în ședința Consiliului Local, au fost declarate de utilitate publică atât zona în care se află fosta Casă de Cultură a Sindicatelor din Bistrița, cât și Stadionul ”Jean Pădureanu” în scopul achiziționării lor de către municipalitate.
Acum suportam efectul „privatizărilor”. Idem statia de combustibil de la Han. Idem clădirile Proditerm. Era nevoie de spatii pentru sport, socializare, agrement intre blocuri. Și asta fără bani. Unii părinți plătesc chirie pt diferite cluburi pentru a face copii lor sport. Ce ar trebui să facă? Să meargă până la baza sportivă nou construita la periferia orașului. Dacă erau spatii care se puteau concesiona de la Primărie pentru pepiniere sportive era ideal. Dar „dezvoltării” cu ajutor din instituții au decis că spatiile din oraș în care se pot amenaja spatii pentru interes public( sali de sport, parcări etajate, sali de socializare pt seniori- șah, table, etc.) pot fi folosite pentru proiecte imobiliare (blocuri, magazine) din care să câștige echipa „dezvoltător&bugetar-sef” , popu…imea nu a contat. Acum se pare că ne trezim. Îi bine și în al XII-lea ceas. Doar sa fie făcute pentru binele locuitorilor urbei nu pentru „jăb”.
Cam asta-i problema pe care am ridicat-o si eu. Cum au putut unii sa devina proprietari ? Cine i-a facut? Ca Doamne – iarta- ma , nu le-o fi lasat parintii lor mostenire. Unde „E” organele statului esuat (conform declaratiilor cunoscute ale „chiriasului” de la Cotroceni)?
Statul este ocupat cu „esuarea”: motivele anularii alegerilor nu au fost comunicate public, oficial, probabil ca nici nu sunt cunoscute iar decizia a fost luata potrivit practicilor stalinisto-comuniste in virtutea carora intai condamnam si apoi cautam motivele care ar putea justifica pedeapsa. Ceea ce nu-i usor si ar putea dura zeci de ani iar in acei ani ar putea interveni alte anulari.
Impostorule, in orice stat care nu e esuat, un tradator de tara precum Georgescu, care tocmai a spus public ca SUA pregateste o invazie a Rusiei din teritoriul Romaniei, ca bazele americane si scutul de Deveselu sunt o rusine nationala, care sustine iesirea Romaniei din NATO si care doreste sa ne readuca la stadiul de colonie ruseasca (exact cum am fost intre 1945-1989), ar trebui arestat si incarcerat pe viata pentru atentat la siguranta nationala. Singurul stalinist-comunist este Georgescu, agent KGB, care a locuit 10 ani in Viena(cloaca de KGB-isti a Europei) fara niciun venit, care vrea nationalizare, vrea „afara cu strainii din tara”, „jos cu occidentul” si „sa ne indreptam spre intelepciunea ruseasca”.
ascultati-ma pe mine: cat timp cladirea e a lui Dragan nu va faceti nici un plan cu ea. Omul e suficient de smenar sa nu o vanda. Sau daca totusi o vinde pretul va fi extrem de piperat. Omul nu se joaca cu Lasany sau Primaria!! Restul sunt povesti cu pesti.
Sa-l las sa vorbeasca pe tahuiul asta ?
Sa-l las oare si pe alt tahui sa vorbeasca mai mult de trei minute .Desigur descrierea este a mea cel care a fost atentionat inainte de Bojor si mi s-a amintit ca am mai creat probleme si sa imi vad numa de treaba de cele trei minute acordate ca vorba aceea pot veni si alte neplaceri. insa sunt convins ca nu gresesc deloc ceea ce spun de la mine.
Asa a inceput in capul presedintelui de sedinta domnul consilier Bria prima intalnire cu doi cetateni ai Bistritei care dupa lege au dreptul sa ceara interpelari in sedintele de CL.
Regulamentul invechit al sedintelor CL iti reteaza dreptul de a vorbi la trei(3) minute dupa care ti se inchide microfonul sau in cel mai nefericit caz vin doua GORILE si te salta de pe scaun.
Voi depune cat de repede o petitie sa se schimbe batjocura in ceva mai bun.
Minimum cinci(5) minute adresate bistritenilor care au ceva de zis concret la ordinea de zi la un subiect anume de interes local.
Politrucii din CL nu au invatat nimic din mania populara aparuta odata cu alegerile din 2024.
Nu au inteles de ce au aparut asa zisii nationalisti, extremisti, izolationisti si ce or mai fi ei.
Toata ziua politrucii locali dar mai ales nationali sunt cu POPORUL in gura exprimand compasiune spunand de unitate si aratandu-ne noua ca si in somn nu mai pot de necazurile noastre.
Nu zau ? ,cum adica ?…..limitand la trei minute dreptul la cuvant si intreband cu mana la gura in fata salii SA-l LAS !
In loc sa povestiti la cafele pe centru cum o sa va intre in buzunar milioane de euro(ciume rosii ce sunteti),mai bine dati amenzi pentru starea deplorabila a stadionului si a cladirii respective,astfel incat asa zisii proprietatri o sa le dea gratis la municipalitate!!